Sfântul Dumitru, Izvorâtorul de Mir, sărbătorit pe 26 octombrie, este unul dintre cei mai venerați sfinți ortodocși.
Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, cunoscut și ca Izvorâtorul de Mir, a fost un tânăr creștin din Tesalonic, Grecia, care a trăit în secolul al III-lea. Biserica îl prezintă ca pe un conducător plin de credință și milostenie. Părinții săi, un voievod al cetății și soția lui, l-au botezat în secret, ascunzându-și credința din cauza persecuțiilor păgâne de atunci. Dimitrie a crescut în familie, unde a învățat tainele creștinismului, devenind un tânăr înțelept și virtuos. După moartea tatălui său, a moștenit funcția de dregător al orașului Tesalonic.
Împăratul Maximian Galeriu, impresionat de respectul de care se bucura Dimitrie în rândul oamenilor, i-a încredințat conducerea orașului. Dimitrie a guvernat cu dreptate și a vorbit deschis despre credința sa în Hristos, aducând mulți oameni la creștinism. După o campanie victorioasă împotriva sciților, împăratul a cerut tuturor conducătorilor să aducă jertfe zeilor păgâni. Sfântul Dimitrie a refuzat cu curaj, spunând că este „soldatul lui Hristos” și nu poate să se închine idolilor, notează stirileprotv.ro.
Furia împăratului a fost mare. În anul 304, Dimitrie a fost aruncat în temniță, iar în noaptea următoare, soldații au primit porunca să-l străpungă cu sulițele. A doua zi i-a fost tăiat capul. Așa și-a dat sfântul viața pentru credința sa, rămânând în istorie și în inimile credincioșilor ca un mare făcător de minuni.
Istoria sărbătorii de pe 26 octombrie
Sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie este prăznuită în Biserica Ortodoxă pe 26 octombrie, și nu pe 9 aprilie, ziua martiriului său. Data de 26 octombrie are o semnificație aparte, deoarece atunci, în anul 413, moaștele sfântului au fost aduse la Tesalonic. Potrivit tradiției, urmașii lui Dimitrie le-au readus din cetatea Sirmium, unde fusese îngropat, și le-au așezat în biserica ridicată pe locul martiriului său.
Mai târziu, în secolul al V-lea, guvernatorul Leontie a construit pe același loc o biserică mai mare. De-a lungul timpului, aceasta a trecut prin mai multe reconstrucții și restaurări, după ce a fost afectată de incendii și de ocupații străine.
Astfel, ziua de 26 octombrie a devenit momentul oficial de cinstire al Sfântului Dimitrie, care este privit până astăzi ca ocrotitorul spiritual al orașului Tesalonic și al creștinilor din întreaga lume.
Moaștele Sfântului Dumitru și locurile de pelerinaj
Moaștele Sfântului Dimitrie, cunoscute pentru izvorârea de mir și pentru puterea lor de tămăduire, se află astăzi în Catedrala „Sfântul Dimitrie” din Tesalonic, ridicată chiar pe locul martiriului său. În fiecare an, pe 26 octombrie, mii de pelerini din Grecia și din alte țări vin aici în procesiuni, pentru a se închina la raclă, pentru a aprinde lumânări și a aduce daruri, mulțumind pentru ajutorul primit prin mijlocirea sfântului.
Catedrala este astăzi parte din patrimoniul UNESCO, ca parte a sitului Monumentelor Paleocreștine din Tesalonic, și rămâne unul dintre cele mai importante centre ale credinței ortodoxe.
Și în România, credincioșii îl cinstesc pe Sfântul Dimitrie în numeroase parohii și mănăstiri care îi poartă hramul. Unele biserici păstrează icoane considerate făcătoare de minuni sau fragmente din sfintele sale moaște, devenind la rândul lor locuri de pelerinaj pentru cei care caută întărire și speranță.
Minuni și legende ale Sfântului Dumitru
Una dintre cele mai cunoscute minuni legate de Sfântul Dimitrie este izvorârea de mir din mormântul său. Potrivit scrierilor Bisericii, după martiriu, „din mormântul său au început să curgă picături de mir frumos mirositor, prin care s-au săvârșit multe minuni și vindecări”. Din acest motiv, el este numit Izvorâtorul de Mir și este cinstit ca un mare făcător de minuni.
Tradiția consemnează și alte întâmplări miraculoase. Slujitorul său credincios, Lupul, ar fi luat „haina stăpânului său, înmuiată în sânge, precum și inelul”, cu care a făcut numeroase vindecări și a alungat duhurile rele. Împăratul, aflând despre acestea, a poruncit ca și Lupul să fie decapitat, iar slujitorul și-a dat viața din dragoste pentru stăpânul său, conform Basilica.ro.
În timpul unor lucrări de reconstrucție a bisericii ridicate pe locul martiriului, moaștele Sfântului Dimitrie au fost găsite întregi și neatinse de trecerea timpului. Din ele au izvorât din nou picături de mir cu bună mireasmă, care au umplut cetatea și au vindecat mulți bolnavi. Leontie, cel care a ridicat biserica, a așezat moaștele în raclă și le-a păstrat cu mare evlavie. Se spune că însuși sfântul i-ar fi apărut în vis, îndemnându-l să se roage pentru protecție atunci când trebuia să treacă prin locuri primejdioase.
O altă legendă, de data aceasta apocrifă, vorbește despre o foamete cumplită în Tesalonic. Sfântul Dimitrie s-ar fi arătat pe mare unor corăbieri care transportau grâu și i-ar fi îndemnat să descarce proviziile în oraș. Ascultând de cuvântul lui, aceștia au dus grâul în Tesalonic, iar cetatea a fost salvată de înfometare.
Tradiții și obiceiuri de Sfântul Dumitru
În tradiția populară, ziua de 26 octombrie marchează hotarul dintre toamnă și iarnă și este însoțită de multe credințe și superstiții. Se spune că „Sfântul Dumitru desfrunzește codrul și usucă toate plantele”, căldura intră în pământ, iar gerul începe să se facă simțit.
În ajunul sărbătorii, oamenii aprind „focul lui Sumedru”. Copiii sar peste flăcări pentru a fi sănătoși tot anul, iar după stingerea focului, țăranii aruncă în grădină câte un cărbune pentru ca primăvara să aducă rod bogat.
Sfântul Dumitru este considerat și ocrotitorul ciobanilor, iar de ziua lui se fac semne pentru iarnă. Se pune un cojoc între oi, iar dacă prima care se așază pe el este neagră, iarna va fi blândă, dacă este albă, iarna se anunță aspră. Tot așa, dimineața, se urmărește mersul oilor: dacă prima care iese este albă și merge spre sud, urmează o iarnă grea, iar dacă e neagră și merge spre nord, iarna va fi ușoară.
Credințele populare mai spun că, dacă de Sfântul Dumitru este frig și ger, iarna va fi blândă, iar o zi senină aduce vestea unei toamne lungi. Există și superstiții mai vechi, cum este cea care spune „Nu te pieptăna de Sfântul Dumitru”, pentru ca lupii să nu se apropie. De această sărbătoare, credincioșii dau de pomană pentru cei decedați, pregătind colivă sau grâu fiert cu lapte, unt și brânză, ca semn de recunoștință și rugăciune către Sfântul Dimitrie.








