Un nou studiu despre comportamentul financiar al populației arată că aproximativ 40% dintre români declară că reușesc să economisească sau să dețină investiții active, însă motivația principală nu este acumularea de avere, ci nevoia de protecție în fața incertitudinilor economice.
Cercetarea evidențiază că, în rândul celor care pun bani deoparte, majoritatea covârșitoare — 86% — o face pentru situații de urgență și siguranță financiară. Doar 13% declară că economisesc cu obiectivul de a-și crește patrimoniul.
Rezerve financiare reduse și economisire precaută
Datele arată că aproape o treime dintre cei care economisesc ar putea acoperi cheltuielile de trai pentru mai puțin de trei luni în cazul pierderii veniturilor. Alte 31% dispun de rezerve pentru 3–5 luni, în timp ce doar 19% au economii suficiente pentru mai mult de un an.
În ceea ce privește comportamentul efectiv de economisire, 60% dintre respondenți alocă cel mult 10% din venituri, iar media generală este de aproximativ 12%.
Preferință pentru lichiditate și forme simple de economisire
Modul în care sunt gestionate economiile indică o orientare spre siguranță și acces rapid la bani. 60% dintre cei care economisesc folosesc produse bancare clasice, 42% păstrează numerar în casă, iar 39% își țin economiile în conturi curente. În paralel, o parte dintre respondenți declară și alte forme de plasament: 29% pensii private facultative, 26% investiții imobiliare și 17% fonduri de investiții.
Aurul și activele tangibile sunt, de asemenea, luate în calcul ca protecție împotriva inflației, într-o măsură comparabilă cu investițiile imobiliare.
Disparități între medii sociale și demografice
Economisirea este semnificativ mai frecventă în marile orașe și în rândul persoanelor cu studii superioare și venituri mai mari. În mediul rural și în rândul categoriilor cu educație redusă, nivelul economisirii este considerabil mai scăzut.
De asemenea, stabilitatea veniturilor influențează direct disciplina financiară: 43% dintre cei care economisesc o fac constant, însă restul depind de venituri suplimentare sau situații conjuncturale.
Perspectivă rezervată pentru anul următor
În privința evoluției viitoare, aproximativ o treime dintre respondenți estimează că vor economisi mai puțin sau deloc în următoarele 12 luni. Doar 14% se așteaptă la o creștere a capacității de economisire, pe fondul presiunilor generate de inflație și costurile ridicate ale vieții.
Pentru a putea economisi mai mult, peste jumătate dintre respondenți (56%) ar reduce cheltuielile pentru activități recreative, ieșiri în oraș sau vacanțe.
Percepție ridicată a inflației și vulnerabilitate financiară
Studiul mai arată că 74% dintre cei care economisesc sunt preocupați de inflație, iar 32% afirmă că au pierdut bani în urma unor decizii financiare considerate ulterior greșite.
Deși 88% dintre respondenți spun că se simt informați în privința deciziilor financiare, datele indică în continuare un nivel ridicat de vulnerabilitate în gestionarea banilor.
Concluzie: economisire mai mult defensivă decât investițională
Imaginea de ansamblu conturează un comportament financiar dominat de prudență. În România, economisirea este mai degrabă un mecanism de siguranță și protecție împotriva riscurilor economice decât o strategie de creștere a averii pe termen lung, fiind puternic influențată de venituri, educație financiară și contextul inflaționist.
