Extinderea proiectelor de energie regenerabilă aduce în prim-plan o tehnologie considerată promițătoare: panourile fotovoltaice plutitoare instalate direct pe suprafața apelor. Deși aceste sisteme contribuie la producerea de electricitate fără emisii de gaze cu efect de seră în timpul exploatării, specialiștii atrag atenția că amplasarea lor pe râuri poate genera efecte importante asupra mediului.
Comparativ cu lacurile sau rezervoarele artificiale, râurile au un ecosistem mult mai sensibil și o dinamică naturală complexă, ceea ce face ca intervențiile de acest tip să poată produce dezechilibre atât asupra calității apei, cât și asupra biodiversității locale.
Una dintre principalele probleme semnalate este reducerea cantității de oxigen dizolvat din apă. Panourile amplasate pe suprafața râurilor limitează pătrunderea luminii solare și reduc contactul direct dintre apă și aer. În aceste condiții, procesul de fotosinteză al plantelor acvatice încetinește, iar circulația naturală a apei, influențată de vânt, este diminuată. Efectul poate duce la apariția fenomenelor de anoxie, adică la scăderea severă a oxigenului din apă, cu consecințe directe asupra peștilor și altor organisme acvatice.
Umbra creată de instalațiile plutitoare poate modifica și temperatura apei. Scăderea temperaturii la suprafață, în special pe timpul zilei, afectează echilibrul biologic al ecosistemului și poate influența dezvoltarea microorganismelor, ciclurile de reproducere și comportamentul speciilor care depind de variațiile naturale de temperatură.
Există și riscuri asociate lucrărilor de instalare și întreținere. Utilizarea ambarcațiunilor și intervențiile tehnice pot duce accidental la scurgeri de combustibili sau alte substanțe poluante. În plus, expunerea îndelungată la apă și radiații UV poate degrada componentele din plastic și flotoarele sistemelor, favorizând eliberarea de microplastice și compuși chimici în mediul acvatic.
Impactul nu se limitează însă la calitatea apei. Structurile plutitoare și sistemele de ancorare pot modifica modul natural de curgere al râurilor. În perioadele cu debite mari, acestea pot reține crengi, aluviuni și alte deșeuri transportate de apă, reducând capacitatea de tranzitare a fluxului și crescând riscul de inundații locale. Specialiștii avertizează că astfel de obstacole pot contribui inclusiv la accelerarea eroziunii malurilor și a digurilor, prin schimbarea direcției și vitezei curenților.
Ecosistemele acvatice pot fi afectate și prin reducerea cantității de lumină care ajunge în apă. Planctonul, aflat la baza lanțului trofic, depinde direct de lumină pentru dezvoltare, iar diminuarea densității acestuia poate avea efecte în cascadă asupra întregii faune acvatice. În același timp, păsările de apă își pot pierde zonele de hrănire și își pot modifica traseele sau comportamentul din cauza suprafețelor acoperite de panouri.
În contextul accelerării investițiilor în energie verde, experții subliniază că dezvoltarea proiectelor fotovoltaice plutitoare necesită studii de impact detaliate și soluții adaptate fiecărui tip de ecosistem. Deși tehnologia contribuie la reducerea emisiilor de carbon, implementarea ei pe râuri rămâne un subiect controversat din perspectiva protecției mediului și a echilibrului ecologic.
