Legumicultorii din județul Olt traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani în ceea ce privește valorificarea verzei timpurii. După un început de sezon în care cultura părea să aducă venituri bune, piața s-a blocat rapid, iar prețurile au coborât până la niveluri care nu mai acoperă cheltuielile făcute de fermieri.
În prezent, varza timpurie se vinde în multe cazuri cu 50-70 de bani pe kilogram, în condițiile în care, cu doar două săptămâni în urmă, prețul la poarta fermei ajungea la 2-3 lei pe kilogram. Scăderea bruscă a transformat o cultură considerată profitabilă într-o problemă majoră pentru producători, mai ales pentru cei care au avut suprafețe mari cultivate și costuri ridicate cu răsadurile, lucrările agricole, irigațiile, tratamentele și forța de muncă.
În fața lipsei de cerere și a prețurilor foarte mici, o parte dintre fermieri au ales să doneze varza, cu condiția ca beneficiarii să vină direct în câmp pentru recoltare. Alții au folosit producția pentru hrana animalelor sau au decis să o distrugă, pentru a putea pregăti terenurile pentru următoarele culturi. Pentru mulți dintre producători, recoltarea nu mai este justificată economic, deoarece costurile cu oamenii și transportul ar depăși încasările obținute din vânzare.
Situația este explicată în principal printr-un dezechilibru puternic între cantitatea de marfă disponibilă și capacitatea pieței de a o absorbi. În mai multe zone legumicole din județ, varza a ajuns la maturitate aproape în același timp, ceea ce a dus la o ofertă foarte mare într-un interval scurt. Piața angro nu a putut prelua volumele ridicate, iar presiunea asupra prețului a fost imediată.
Un alt factor care a complicat situația a fost vremea din ultimele săptămâni. Ploile abundente au afectat calitatea unei părți din producție, iar multe căpățâni de varză au crăpat după ce au ajuns la maturitate. Odată depreciată, marfa devine greu de comercializat, chiar și la prețuri foarte mici, ceea ce îi obligă pe fermieri să ia decizii rapide pentru eliberarea terenurilor.
Reprezentanții agricultorilor susțin că problema nu este provocată de importuri, deoarece, în această perioadă, piața este alimentată în principal cu varză produsă în România. Criza vine mai degrabă din suprapunerea recoltării, din lipsa unor mecanisme eficiente de preluare și procesare și din caracterul perisabil al culturii, care nu permite depozitarea pe termen lung în condiții obișnuite.
Una dintre zonele afectate este comuna Cilieni, cunoscută pentru producția de varză timpurie. Aici, aproximativ 70 de legumicultori au cultivat în acest an în jur de 100 de hectare. Mulți dintre ei au fost puși în aceeași situație: producție mare, calitate afectată parțial de vreme și o piață incapabilă să ofere un preț care să acopere munca și investițiile.
Un fermier din Cilieni a cultivat 2,4 hectare cu varză timpurie și a investit aproximativ 70.000 de lei. Deși a reușit să își recupereze cheltuielile, o parte importantă din recoltă a rămas nevândută. Din cele aproximativ 75 de tone recoltate, o cantitate semnificativă s-a depreciat din cauza ploilor și a temperaturilor ridicate, iar varza rămasă în câmp a fost tocată pentru ca terenul să poată fi pregătit pentru următorul ciclu de producție.
Fermierii spun că problemele au început încă din primăvară, când vremea rece a întârziat plantările. Din acest motiv, mulți producători au înființat culturile în aceeași perioadă, iar recoltarea s-a concentrat tot într-un interval scurt. Această sincronizare a dus la apariția simultană a unor cantități mari de varză pe piață, ceea ce a provocat prăbușirea prețului la engros.
Efectele sunt resimțite diferit de la o fermă la alta. Cei care au reușit să vândă o parte din producție la începutul sezonului și-au limitat pierderile, însă producătorii care au intrat mai târziu la recoltare se confruntă cu marfă greu de valorificat. Pentru aceștia, cultura nu mai aduce profit, iar în unele cazuri poate însemna pierderi importante.
Criza verzei timpurii readuce în discuție vulnerabilitatea legumiculturii în fața fluctuațiilor rapide de preț. Culturile cu ciclu scurt pot aduce venituri bune atunci când oferta este echilibrată, însă devin riscante atunci când mai mulți fermieri ies pe piață în același timp. În lipsa unor spații de depozitare, a unor contracte ferme de preluare sau a unor soluții de procesare, producătorii sunt obligați să vândă imediat, indiferent de preț.
Agricultorii avertizează că un scenariu asemănător s-ar putea repeta și în cazul cartofului timpuriu, o altă cultură perisabilă, sensibilă la vreme și la variațiile bruște ale pieței. Dacă oferta va fi mare într-un interval scurt, iar cererea nu va ține pasul, prețurile ar putea coborî sub nivelul costurilor de producție și în acest sector.
Pentru legumicultorii din Olt, sezonul verzei timpurii arată cât de fragil poate deveni echilibrul dintre producție, vreme și piață. Deși recolta a fost bogată, valorificarea ei s-a dovedit dificilă, iar o parte din munca fermierilor a ajuns să fie pierdută înainte de a putea fi transformată în venit.
