Poliția Română atrage atenția asupra unei metode de fraudă telefonică folosite tot mai des de infractorii informatici, prin care victimele sunt convinse să ofere date bancare, coduri de securitate sau chiar să autorizeze transferuri de bani. Escrocii se prezintă drept angajați ai unor bănci, companii, instituții financiare sau chiar autorități și încearcă să creeze impresia că există o problemă urgentă cu banii victimei.
Metoda este cunoscută sub denumirea de „vishing”, prescurtare de la „voice phishing”, și se bazează în special pe manipularea persoanei aflate la celălalt capăt al telefonului. Spre deosebire de tentativele mai vechi, în care infractorii apelau frecvent la povești despre accidente sau rude aflate în dificultate, actualele fraude sunt prezentate într-o manieră mult mai credibilă și mai bine organizată.
Apelanții pretind că reprezintă bănci, departamente de securitate, procesatori de plăți sau alte instituții și folosesc termeni specifici domeniului financiar pentru a câștiga încrederea victimei. Convorbirile pot fi purtate atât în limba română, cât și în engleză, iar tonul folosit este, de regulă, unul profesionist.
Unul dintre scenariile întâlnite presupune informarea victimei că în cont au fost observate tranzacții suspecte sau tentative de acces din alte țări. Alteori, persoanei i se spune că cineva încearcă să conecteze un dispozitiv nou la cont, că datele bancare au fost modificate fără acord sau că instituția financiară a detectat un presupus atac cibernetic.
Pentru a face povestea și mai credibilă, infractorii pot susține că anumite operațiuni au fost blocate temporar și că titularul trebuie să își confirme identitatea pentru a nu pierde banii din cont. Tocmai în acest moment încearcă să obțină parole, coduri primite prin SMS, datele cardului sau aprobarea unor operațiuni bancare.
Un alt element care poate induce în eroare este numărul de telefon afișat pe ecran. Prin intermediul unei tehnologii cunoscute drept „Caller ID Spoofing”, infractorii pot face ca apelul să pară că provine de la un număr legitim, inclusiv unul asociat unei bănci sau unei instituții cunoscute. În realitate, apelul poate fi inițiat din altă parte, inclusiv prin servicii de telefonie prin internet.
În unele cazuri, escrocii lucrează în echipă. O persoană poate crea panică, spunând victimei că există riscul imediat de pierdere a banilor, iar ulterior apelul poate fi preluat de un presupus specialist în securitate care promite să „rezolve” situația. Scopul este același: determinarea victimei să acționeze rapid, fără să mai verifice informațiile primite.
Poliția Română avertizează că instituțiile financiare legitime nu solicită telefonic parole, coduri PIN, coduri OTP sau toate datele cardului bancar. De asemenea, clienților nu li se cere să transfere bani în presupuse „conturi sigure” și nici să instaleze aplicații prin care alte persoane să poată controla de la distanță telefonul sau calculatorul.
Pentru evitarea fraudelor, oamenii sunt sfătuiți să nu comunice telefonic parole, coduri PIN, coduri primite prin SMS sau alte elemente de autentificare. Datele complete ale cardului și codul CVV/CVC nu trebuie transmise persoanelor care solicită aceste informații prin telefon.
Totodată, nu trebuie aprobate tranzacții sau notificări primite în aplicația bancară atunci când acestea nu au fost inițiate personal. Solicitările privind instalarea unor programe de control la distanță trebuie tratate ca un semnal major de alarmă.
Dacă persoana care sună insistă că situația trebuie rezolvată imediat, pune presiune sau încearcă să împiedice verificarea informațiilor, recomandarea este ca apelul să fie întrerupt. Ulterior, banca sau instituția invocată trebuie contactată separat, folosind exclusiv datele oficiale de contact.
Activarea notificărilor pentru tranzacții și a mecanismelor suplimentare de securitate oferite de aplicațiile bancare poate contribui, de asemenea, la protejarea conturilor.
Poliția recomandă și informarea persoanelor apropiate, în special a celor vârstnice, care pot fi mai vulnerabile în fața unor astfel de tehnici de manipulare. Verificarea informațiilor înainte de efectuarea unei operațiuni financiare și refuzul de a furniza date confidențiale prin telefon rămân printre cele mai importante măsuri pentru prevenirea acestor fraude.
