Guvernul pregătește o reformă amplă a salarizării în sectorul public, cu impact direct asupra sistemului de învățământ. Profesorii se numără printre categoriile vizate de modificările aflate în lucru, iar noile simulări pentru anul 2027 indică atât creșteri ale salariilor de bază, cât și o restructurare a modului în care sunt calculate veniturile.
Potrivit Digi24, schimbările vin în contextul reluării reformei salariale după angajamentele asumate în urma protestelor din educație din 2023, autoritățile susținând că noul model urmărește reducerea inechităților și creșterea atractivității profesiei didactice.
Un nou mod de calcul pentru salariile din sistemul public
Elementul central al reformei este introducerea unei grile unice, bazată pe 12 trepte salariale și pe o formulă standardizată de calcul. În locul sistemului actual, salariul de bază va fi determinat prin înmulțirea unui coeficient cu o valoare de referință stabilită la 4.100 de lei pentru anul 2027.
Această schimbare este însoțită de principiul declarat al „plății egale pentru muncă de valoare egală”, iar evoluția veniturilor va depinde de indicatorii economici și de spațiul bugetar disponibil.
Creșteri semnificative pentru debutul în carieră
Una dintre direcțiile principale ale reformei este sprijinirea debutanților din sistemul de educație. Potrivit simulărilor Ministerului Muncii, salariul de bază al unui profesor debutant din învățământul preuniversitar ar urma să crească de la 6.446 de lei în 2026 la 7.544 de lei în 2027, ceea ce reprezintă o majorare de aproximativ 17%.
În documentele oficiale, această categorie este folosită ca exemplu pentru accentul pus pe începutul de carieră, iar pentru mai multe funcții din sectorul public creșterile pentru debutanți sunt estimate la minimum 17%, cu o medie generală de aproximativ 39%.
Impactul noii grile asupra profesorilor cu vechime
Pentru cadrele didactice cu studii superioare, grad didactic I și peste 25 de ani vechime, salariul de bază median este estimat să urce de la 8.217 lei în 2026 la 9.635 de lei în 2027.
Totuși, evoluția veniturilor totale este mult mai temperată. Venitul brut median ar crește de la 12.021 lei la 12.166 de lei, adică o majorare de aproximativ 1%. Diferența dintre ritmul de creștere al salariului de bază și cel al venitului total este explicată prin reconfigurarea structurii de plată, prin care o parte mai mare din venit este inclusă în salariul de bază, iar ponderea sporurilor este redusă.
În prezent, veniturile brute ale acestei categorii variază între 10.757 lei și 14.892 lei, interval care ar urma să se restrângă la 11.997–14.585 lei în 2027.
Reducerea diferențelor salariale din sistem
Un obiectiv important al reformei îl reprezintă uniformizarea veniturilor pentru posturi similare. Datele din simulările oficiale arată că, în cazul profesorilor cu grad didactic I și vechime mare, diferențele dintre veniturile aflate în plată sunt estimate să scadă de la 49% la 17%.
Tendințe similare sunt anticipate și în învățământul universitar, unde variațiile veniturilor ar urma să se reducă de la 29% la 17% pentru profesori universitari și de la 40% la 19% pentru conferențiari.
Venituri mai mari pentru profesorii universitari
În zona învățământului superior, una dintre cele mai bine poziționate funcții rămâne cea de profesor universitar cu peste 25 de ani vechime. În acest caz, salariul de bază median ar urma să crească de la 14.640 lei la 16.400 de lei în 2027.
Venitul brut median este estimat la 22.051 de lei, față de 21.309 lei în prezent. În același timp, intervalul veniturilor brute ar urma să se restrângă semnificativ, de la 16.028–29.018 lei în prezent la 20.421–25.619 lei după aplicarea noii grile.
În ierarhia bugetară propusă, această funcție se regăsește în același nivel salarial cu medicii primari.
Mecanisme de protecție pentru veniturile actuale
Reforma introduce o garanție potrivit căreia salariile aflate în plată nu vor scădea odată cu implementarea noii grile. Diferențele vor fi acoperite printr-un mecanism tranzitoriu, care compensează eventualele scăderi dintre venitul actual și cel rezultat din noul sistem.
Această compensație va fi însă aplicată doar personalului deja încadrat la momentul intrării în vigoare a legii, nu și noilor angajați sau celor care promovează ulterior.
Sporuri și beneficii păstrate în sistem
Deși structura de bază este modificată, mai multe sporuri specifice domeniului educației rămân active. Printre acestea se numără sporurile de până la 15% pentru activitatea în localități izolate și pentru învățământul special.
De asemenea, rămân valabile sporurile pentru activitatea de practică pedagogică, între 5% și 15%, precum și cele pentru predarea simultană la mai multe clase, care pot ajunge tot până la 15%, în funcție de numărul de clase.
Premii de performanță și venituri diferențiate
Noutatea sistemului o reprezintă introducerea premiilor de performanță, care vor putea fi acordate pentru maximum 30% dintre posturile dintr-o instituție. Acestea vor varia între 10% și 20% din salariul de bază și pot fi acordate pe perioade de 3, 6 sau 12 luni.
Pentru mediul universitar, proiectul prevede și posibilitatea unor venituri suplimentare de până la 20% din salariul de bază, finanțate din surse proprii ale instituțiilor.
În plus, profesorii coordonatori de doctorat ar putea primi un spor suplimentar de până la 10%, în funcție de numărul de doctoranzi coordonați.
Alte prevederi din sistemul de plată
Plata cu ora și cumulul de funcții vor rămâne în continuare permise în sistemul de educație, iar aplicarea concretă a acestor mecanisme va fi stabilită prin ordin al ministrului Educației.
Reforma salarială se află în continuarea angajamentelor asumate după protestele din 2023 și este prezentată de autorități drept parte a unui proces mai amplu de reformă a administrației publice, inclus în obiectivele asumate la nivel european.
