Expoziția pe care o supunem atenției publicului slătinean face parte dintr-un periplu artistic circumscris de Marius Burhan ideologiilor politice contemporane. Proiectul conceput de artist a debutat în anul 2015 și reprezintă un studiu care vizează implicarea și statutul artistului în societatea cotidiană, fiind prezentat prin intermediul unor expoziții itinerante organizate în cadrul unor instituții muzeale prestigioase precum cele din Brăila, Curtea de Argeș, Constanța și Târgu Jiu. Și pentru că „lumea întreagă este o scenă” artistul și expertul în arte vizuale Marius Burhan a decis ca următorul său popas expozițional să fie în capitala județului în care a văzut în urmă cu 42 de ani lumina culorilor, în Slatina Oltului.
Născut în comuna Vâlcele, județul Olt, la 14 noiembrie 1977, Marius Burhan expune la Galeria „Artis” din Slatina pentru prima oară. Grație relației de prietenie pe care Muzeul Județean Olt o are cu pictorul și graficianul slătinean Lucian Liciu, care trăiește și lucrează în București, ca și doctorul în arte plastice și decorative, Marius Burhan, am reușit să îl convingem să revină Acasă cu o expoziție unică, prin concept, prin atitudinea protestatară, și nu în ultimul rând prin genul de pictură pe care îl practică, foarte puțin întâlnit în constelația artelor plastice românești.
Marius Burhan nu tolerează pe cei care ne mint și nu se ascunde sub crucea șevaletului ci iese curajos pe orice simeză cu lucrări ce poartă blazonul onestității, al artistului militant pentru o lume curată, fără imixtiuni ideologice, fără politruci mincinoși, fără torționari ai spiritului. Fără a fi victima urii pătimașe, cu convingeri artistice temeinice și un catehism plastic indubitabil Marius Burhan, un spirit captiv întru artă, ne îndeamnă la reflecție și acțiune.
Tablourile sale cuprind lozinci, clișee, stereotipii verbale caracteristice lumii absurde și neimaculate în care expirăm/inspirăm mâlul mlaștinii politice. Artistul cere imperativ de la „sistem și clasa politică”, „fapte, nu vorbe”, gen „să trăți bine”, urăște „mafia” pe care o vitriolează, spune „da bunăstării”, este convins că deși „singur, face mult, pentru că are așteptări”, detestă „controlul și cenzura”, avertizează că „vin din nou alegerile” și nu mai crede „în politicieni cu stil”. Este convins că o mișcare intelectuală de rezistență, o nouă platformă ideologică, perseverentă, onestă, determinată, poate „ozona” și reînfiripa „speranța” românilor, progresul și bunăstarea țării „prădată și rasă” de infractori omniprezenți. Celor fără scrupule și fără de conștiință le transmite că „de ce le e frică nu scapă”, condamnă „hoția”, îndeamnă la „revoltă guevaristă”, cerând semenilor săi seriozitate, eficiență, hărnicie, sacrificiu în mișcarea de rezistență intelectuală pentru schimbarea la față a României.
