Mai multe decizii ale administrației locale din Slatina au ajuns în atenția instanței, după ce Instituția Prefectului Olt a identificat presupuse nereguli în procedura de adoptare. Situația a fost explicată joi, 19 noiembrie 2026, de prefectul Emil-Florin Albotă, în cadrul unei conferințe de presă desfășurate la sediul Prefecturii. În total, nouă hotărâri au fost contestate la Tribunalul Olt, iar pentru alte patru s-a solicitat revocarea.
La baza demersurilor se află o situație apărută în Consiliul Local Slatina, după încetarea mandatului consilierului Gigi-Ernes Vîlceleanu. Deși acesta și-a pierdut calitatea de ales local începând cu 22 octombrie, ca urmare a unei hotărâri judecătorești definitive privind excluderea sa din partid, a continuat să participe la ședințele deliberativului municipal.
Încetarea mandatului a fost constatată oficial printr-un ordin emis de prefect pe 2 noiembrie, însă efectele juridice ale hotărârii judecătorești se produceau încă din 22 octombrie.
În aceste condiții, voturile exprimate de Vîlceleanu în ședința din 28 octombrie au fost analizate de reprezentanții Instituției Prefectului. Verificările au vizat în special hotărârile pentru care participarea acestuia a influențat atingerea majorității necesare adoptării.
Nouă dintre actele administrative au fost considerate nelegale de Prefectură, fiind formulată o acțiune în anulare, înregistrată la Tribunalul Olt pe 10 noiembrie.
Printre hotărârile vizate se află decizii referitoare la bugetul municipiului, finanțarea unor instituții publice și operațiuni privind societatea Management și Dezvoltare Municipală SRL.
Nu toate hotărârile adoptate în aceeași ședință au avut însă aceeași soartă. Alte 23 de acte au fost considerate legale, întrucât obținuseră câte 17 voturi favorabile, iar excluderea votului consilierului rămas fără mandat nu ar fi schimbat rezultatul.
Prefectul a explicat că această diferență a stat la baza deciziei de a contesta numai hotărârile în cazul cărora votul respectiv a avut un rol decisiv.
O altă problemă a fost identificată în ședința Consiliului Local din 30 octombrie. Potrivit prefectului, numai zece consilieri au participat la lucrări, număr considerat insuficient pentru desfășurarea legală a ședinței.
Patru hotărâri adoptate atunci, referitoare la bugetul local, finanțarea instituțiilor publice, programul de investiții și încetarea mandatului unui alt consilier, Matei Valeriu, au fost trimise administrației locale cu solicitarea de revocare.
În conferința de presă, Emil-Florin Albotă a abordat și controversa privind verificarea inițială a documentelor din 28 octombrie. Cele nouă hotărâri contestate primiseră anterior aviz de legalitate, însă prefectul a explicat că analiza ulterioară a evidențiat elemente care au justificat sesizarea instanței.
Consecința imediată este suspendarea de drept a hotărârilor atacate, până la soluționarea litigiului, în condițiile legii. Acestea nu sunt însă anulate, o asemenea decizie putând fi pronunțată numai de instanță.
Pentru administrația municipiului există și posibilitatea reluării procedurilor de adoptare a proiectelor, cu respectarea cerințelor legale privind participarea și votul consilierilor.
Dincolo de aspectele administrative, conferința a adus și o reacție la declarațiile primarului Slatinei, Mario De Mezzo.
Edilul anunțase public că a depus o plângere penală împotriva prefectului și a Nicoletei Șerban, șefa Serviciului Juridic din cadrul Instituției Prefectului, în contextul controversei legate de hotărârile Consiliului Local.
Emil-Florin Albotă a respins ideea că acțiunile instituției ar avea o motivație politică și a susținut că verificarea legalității actelor administrative reprezintă una dintre responsabilitățile fundamentale ale prefectului.
Totodată, acesta l-a criticat pe primarul Slatinei pentru modul în care a prezentat public situația, acuzându-l de dezinformare, manipulare și de încercarea de a transforma disputa juridică într-o confruntare politică.
Prefectul a transmis că obligația respectării legii se aplică tuturor reprezentanților administrației publice, indiferent de funcția ocupată, și a anunțat că va reacționa atunci când consideră că activitatea instituției este prezentată denaturat.
Astfel, disputa dintre Prefectura Olt și Primăria Slatina are, în prezent, două componente distincte: una juridică, privind validitatea hotărârilor adoptate de Consiliul Local, și una publică, alimentată de declarațiile reprezentanților celor două instituții.
În privința celor nouă hotărâri contestate, Tribunalul Olt urmează să stabilească dacă au fost respectate condițiile legale de adoptare. Separat, administrația locală trebuie să analizeze solicitarea de revocare a celorlalte patru acte.
Până la o hotărâre judecătorească, susținerile privind nelegalitatea actelor rămân argumentele formulate de Instituția Prefectului, iar acuzațiile dintre cei doi reprezentanți ai administrației nu trebuie confundate cu fapte stabilite de instanță.





