La 23 de km nord de Slatina, pe o suprafaţă de 54 km pătraţi, se întinde comuna Oporelu, străbătută de pârâul Teslui, într-un relief deluros, acoperit de păduri şi presărat cu poieni care parcă-i invită pe localnici să crească animale. Este formată din satele Oporelu, Beria de Jos, Beria de Sus şi Rădeşti. În trecut, satului Oporelu i se spunea Vulpenii. Sub acest nume apare în hrisovul domnesc din 19 iunie 1509, prin care Mihnea cel Rău întăreşte unor moşneni dreptul asupra mai multor sate, între care „să le fie Vulpenii de Sus, din a treia parte jumătate”. Satul Rădeşti apare menţionat în zapisul de vânzare din 16 noiembrie 1654, scris de „Dan ot Rădeşti”. Într-un document din 1828, apare şi satul Beria, cu 50 de gospodării. În 1973, populaţia comunei număra 2.207 de locuitori. Recensământul din 2011 nu a mai înregistrat însă decât 1.250 de locuitori. Vecinii comunei Oporelu sunt: Cungrea la nord, Poboru şi Scorniceşti la est, Priseaca la sud, Teslui şi Verguleasa la est. Principalul eveniment local este reprezentat de Sărbătoarea Rozelor, o sărbătoare anuală care se ţine în ziua de Rusalii şi coincide cu Ziua Comunei. Consiliul Local rezultat din alegerile din 2016 este format din 9 membri, 7 de la PSD şi 2 de la PNL. Viceprimar este Mihai Laurenţiu Viorel.
Din 2008, primar în comuna Oporelu este Ion Valerin Burciu. S-a născut la 20 august 1968 în Oporelu. După studiile liceale şi satisfacerea stagiului militar, s-a angajat la Centrul de Calcul Slatina, lucrând aici ca programator în perioada 1988-1994. Apoi, până în 2006, a fost inspector în cadrul Primăriei Slatina. Între timp, absolvind USAMV, a devenit inginer agronom şi a practicat această profesie timp de doi ani în chiar comuna sa natală. A fost o experienţă care i-a permis să refacă legătura cu pământul din humusul căruia Dumnezeu l-a modelat şi a suflat peste el duhul vieţii. A fost totodată şi un fel de ucenicie pe lângă tatăl sau, Simion Burciu, care era primar în comună şi care se gândea să lase frâiele conducerii pe mâini mai tinere. Şi pe mîinile cui altcuiva să le lase dacă nu pe cele ale fiului său? Simion Burciu a supravieţuit ca primar Revoluţiei din 1989, pe el nu l-a atins glonţul schimbării, primar a fost şi înainte, primar a rămas şi după. De bună seamă, respectul pe care şi l-a câştigat printre consătenii săi a fost acea inexpugnabilă vestă antiglonţ care i-a permis să reziste oricărui atac din partea adversarilor politici. A câştigat la pas toate alegerile de după 1989 şi când a considerat că este timpul să se mai odihnească şi el, n-a avut decât să decidă să nu mai candideze pentru un nou mandat. Dar soarta comunei nu putea să-i rămână indiferentă, în urma sa trebuia să vină cineva în care să aibă deplină încredere, pe care să-l poată sfătui şi care să-i accepte sfatul, cineva la fel de legat de binele comunei cum a fost el, o viaţă întreagă. Simion Burciu avea lângă el o astfel de persoană, o cunoştea foarte bine, doar era fiul său. L-a convins să candideze şi l-a ajutat să reuşească. Aşa a ajuns primar în comuna Oporelu, Ion Valerin Burciu.
Rugat să ne prezinte principalele sale realizări edilitare, d-l primar nu a stat pe gânduri şi a menţionat în primul rând reuşita introducerii sistemului de alimentare cu apă, lucrare începută în 2009 şi finalizată în octombrie 2015. A durat cam mult timp, tărăgănarea aceasta datorându-se întârzierilor din finanţarea asigurată de Guvern. Apa este de o calitate aparte, fiind extrasă de la mare adâncime, de la aproape 200 de metri, practic, din fundul pământului. A fost un proiect mai complex, care cuprindea şi introducerea canalizării, dar, din motive legate de lipsa finanţării, a fost nevoit să renunţe la canalizare, în anul 2011, întroducând, în schimb modernizarea Căminului Cultural. Totuşi, ulterior, a reluat proiectul canalizării, în prezent acesta fiind în curs de implementare. Ideal ar fi fost să poată accesa fonduri europene, numai că, din acest punct de vedere, comuna Oporelu se confruntă cu o dublă dificultate: pe lângă faptul că populaţia este puţin numeroasă, deci neatractivă în ce priveşte eficienţa unor proiecte de anvergură, mai este şi cam izolată, toţi vecinii săi situându-se la distanţe de mulţi kilometri, ceea ce nu prea îi permite să se asocieze cu alte Primării, pe proiecte comune, în vederea accesării de fonduri europene. Chiar şi aşa, prin forţe proprii şi ajutat de Consiliul Judeţean, d-l primar din Oporelu a reuşit să imprime un ritm nou dezvoltării comunei. Iar una dintre priorităţile sale a fost şcoala. Urmare a grijii sale faţă de viitorul copiilor din comună, Grădiniţa şi Şcoala cu clasele I-VIII funcţionează în cele mai bune condiţii, având asigurată căldura necesară pe timpul iernii, precum şi apă curentă, toalete interioare, mobilier în bună stare, microbuz pentru naveta copiilor, învăţători şi profesori calificaţi cărora le achită integral contravaloarea navetei. Printre celelalte realizări, a menţionat podul de peste pârâul Teslui şi regularizarea cursului acestui pârâu – un pericol permanent de inundaţii, în trecut. Pentru actualul mandat are în vedere proiecte precum extinderea şi finalizarea canalizării sau refacerea integrală a infrastructurii rutiere din comună, fiind vorba, în special, de drumurile comunale DC 202 şi DC 30A, pentru care are deja aprobată finanţarea. Prin acelaşi program, PNDL-2, are aprobată finanţarea şi pentru proiectul vizând reabilitarea şi modernizarea Şcolii Gimnaziale, corp A şi B, în valoare de aproape 6,7 milioane lei. Pentru introducerea gazelor în comună, există un proiect mai vechi, a încercat să-l reia, va mai încerca, în speranţa că până la urmă va deveni eligibil, speranţă legată de faptul că prin comună trec mai multe magistrale de gaze. Singurul inconvenient este numărul mic al populaţiei, în faţa acestui inconvenient simţindu-se dezarmat, rezolvarea problemei demografice ţinând de o politică la nivel naţional.
În ce priveşte problema locurilor de muncă, d-l primar este optimist, cu toată relativa izolare geografică a comunei. Oricum, are de gând să insiste foarte mult în această direcţie, fiind una dintre căile principale prin care poate asigura stabilizarea populaţiei, determinarea tineretului să rămână în comună şi să-şi făurească aici destinul. Tocmai pentru a face ca traiul în comună să fie cât mai atractiv pentru tineri, primarul şi Consiliul Local se străduiesc să creeze toate utilităţile necesare, inclusiv locuri de muncă prin atragere de investitori. Semne încurajatoare în acest sens ar fi date de faptul că în comună s-a reluat activitatea de extracţie a petrolului şi gazelor naturale. Câteva sonde de petrol erau în funcţiune şi înainte de 1989, dar au fost părăsite şi lăsate la cheremul hoţilor de fier vechi. A trebuit ca primarul să intervină ferm şi să determine proprietarii sondelor respective să le securizeze, altfel existând în permanenţă pericolul unor incendii devastatoare. Aceştia nu numai că s-au întors, dar au început să prospecteze din nou şi chiar s-au găsit noi zăcăminte de petrol şi gaze naturale, care ar putea fi exploatate în viitor. Relansarea activităţii petroliere în Oporelu ar fi o şansă enormă pentru comună, această perspectivă fiind de natură să ofere oportunităţi clare de dezvoltare economică, aşa cum se întâmplă, de exemplu, în comunele vecine, Cungrea sau Poboru, unde Compania Petrom contribuie cu sume importante la bugetele locale şi intră în multe parteneriate pentru investiţii cu comunităţile respective. În orice caz, primarul Vali Burciu crede în viitorul comunei Oporelu, un viitor în care şi preconizata modernizare a DJ 546, Dăneasa-Verguleasa, cu trecere prin apropierea comunei Oporelu, poate reprezenta o fereastră deschisă spre dezvoltare.
