Planul Guvernului de a comasa comunele cu mai puțin de 1.500 de locuitori provoacă reacții puternice în administrația locală. Emil Drăghici, președintele Asociației Comunelor din România (ACoR), contestă argumentele economice ale reformei și avertizează că dispariția unor comune ar putea genera costuri sociale importante. Acesta susține că orice modificare a limitelor administrativ-teritoriale trebuie să respecte voința cetățenilor, exprimată prin referendum local.
Reorganizarea administrativ-teritorială, readusă în discuție la nivel guvernamental, vizează în prima etapă 429 de comune cu o populație redusă. Autoritățile urmăresc încurajarea comasării voluntare, prin acordarea unor stimulente și finanțarea unor proiecte de dezvoltare locală. Ulterior, este luată în calcul și posibilitatea unei reorganizări obligatorii, începând din 2028.
Propunerea este însă privită cu rezerve de reprezentanții administrațiilor locale. Într-un interviu acordat publicației Cotidianul, Emil Drăghici a respins ideea că reducerea numărului de primării ar produce economii importante la bugetul de stat. Potrivit acestuia, beneficiile financiare ar fi nesemnificative, în timp ce efectele sociale ale reformei ar putea fi considerabile.
Președintele ACoR consideră că reorganizarea nu trebuie făcută exclusiv în funcție de numărul locuitorilor. Acesta atrage atenția că trebuie analizate distanțele dintre sate, accesul populației la serviciile publice, situația economică și particularitățile geografice ale fiecărei comune.
Un alt aspect semnalat de Drăghici privește riscul ca reforma să favorizeze extinderea orașelor și municipiilor prin absorbția comunelor învecinate. În opinia sa, în spatele unor astfel de măsuri ar putea exista inclusiv interese politice legate de controlul asupra terenurilor și patrimoniului local.
Una dintre principalele nemulțumiri ale ACoR este legată de posibilitatea realizării comasărilor fără consultarea cetățenilor. Drăghici susține că referendumul local este obligatoriu în fiecare unitate administrativ-teritorială implicată într-un proces de unificare. Acesta a avertizat că asumarea răspunderii Guvernului pentru o reorganizare fără referendum ar reprezenta, în opinia sa, o încălcare gravă a principiilor democratice.
Șeful ACoR atrage atenția și asupra reacției populației, considerând că dispariția unor comune ar putea provoca nemulțumiri puternice. Identitatea locală, tradițiile și apartenența la o comunitate sunt aspecte care nu pot fi ignorate într-o asemenea reformă.
În privința stimulentelor promise de Guvern, Drăghici susține că investițiile în infrastructură și servicii publice pot reprezenta soluții pentru dezvoltarea comunelor. În schimb, acesta critică eventualele scutiri de taxe și impozite oferite pentru a determina locuitorii să accepte comasarea, considerând că asemenea măsuri ar putea influența nejustificat opțiunea alegătorilor.
Discuțiile privind reforma includ și posibilitatea creșterii pragului demografic de la 1.500 la 3.000 de locuitori, ceea ce ar putea extinde numărul comunelor vizate. Deocamdată, criteriile definitive nu au fost stabilite.
Drăghici a respins și ideea că primarii se opun reorganizării doar pentru a-și păstra funcțiile. Acesta a amintit că mandatele actualilor aleși locali sunt valabile până în 2028, iar rezultatul alegerilor următoare nu poate fi anticipat.
Pentru județul Olt, reforma ar putea avea consecințe importante asupra administrației rurale, însă în prezent nu există o listă definitivă a comunelor care ar urma să fie comasate. O eventuală reorganizare ar modifica structura administrațiilor locale și modul în care cetățenii beneficiază de serviciile publice.
Reprezentanții ACoR susțin că nu resping reforma administrativă în sine, dar solicită ca aceasta să fie fundamentată pe criterii clare, să respecte legislația și să țină cont de interesele comunităților. Discuțiile cu Ministerul Dezvoltării urmează să continue, înainte de stabilirea formei finale a reorganizării.
Sursa: Cotidianul.ro
