Tot mai mulţi angajaţi olteni reclamă la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Olt faptul că patronii nu le achită la timp salariile. Numărul reclamaţiilor de acest gen se ridică la peste 50 de procente din totalul sesizărilor, susţin reprezentanţii instituţiei.
La sediul ITM Olt s-au primit de la începutul anului numeroase sesizări din partea salariaţilor unor unităţi din judeţ privind neacordarea salariului la termenele prevăzute în contractele individuale de muncă. Oamenii se plâng de faptul că nu şi-au mai primit banii de luni bune. Deşi legislaţia muncii stipulează clar că salariile se plătesc înaintea oricăror obligaţii ale angajatorului, puţini patroni ţin cont de asta.
„Până în prezent s-au înregistrat la ITM Olt un număr de 362 de sesizări. Dintre acestea nu mai puţin de 188 vizează neplata drepturilor salariale la termenul stabilit în contractul individual de muncă, contractul colectiv de munca sau regulamentul intern”, a precizat inspectorul șef Cristian Ungureanu, șeful ITM Olt.
Codul muncii nu prevede expres o amendă, pentru neacordarea drepturilor salariale la termenul prevăzut prin contractul de muncă. În schimb, nerealizarea măsurilor trasate de către inspectorii de muncă este sancţionată, conform prevederilor Legii 108/1999, cu amendă cuprinsă între 5.000 şi 10.000 lei. Salariatul neplătit la timp are dreptul să ceară dobândă pentru întârzieri, plus actualizarea sumei datorate de angajator cu rata inflaţiei.
„Dacă angajatorul nu îi acordă angajatului salariul restant într-o perioadă de 30 de zile, acesta din urmă se poate adresa ITM. Dacă se constată într-adevăr că nu s-a achitat salariul inspectorul de muncă lasă măsură angajatorului să plătească drepturile salariale. Dacă nici în urma măsurii dispuse de inspectorul de muncă nu se acordă salariul atunci ITM sancţionează angajatorul în conformitate cu prevederile Legii 108/1999, iar salariatul are dreptul să se adreseze instanţei pentru a-şi recupera drepturile băneşti”, a precizat inspector şef Cristian Ungureanu, şeful ITM Olt.
Legea prevede şi un termen în interiorul căruia angajatul poate introduce astfel de acţiuni în justiţie, acesta fiind de trei ani de la data la care drepturile i-au fost afectate.