POLITICA ROMÂNEASCĂ ȘI CEA OLTEANĂ…!
Doi vechi colegi și prieteni, Alin Dorobanțu și Dumitru Sîrghie au disecat, față în față, politica făcută la București și pe cea din Olt.
Dacă ar trebui să condensați într-o frază cei 33 de ani de democrație românească, cum v-ați exprima?
Părintele pătimirii noastre, nemuritorul Ion Iliescu râde, acum, pe înfundate. Dezideratul lui politic, acela de „democrație originală” a fost ridicat pe cele mai înalte culmi ale politicii de la Nord de Dunăre, de către Băsescu și Iohannis, ultimul ducând acest concept la perfecțiune. În fapt, neomarximul care se predă în universitățile americane, pare că s-a inspirat din tezele tovarășului Ivan Ilici Iliescu. Aș mai putea să vă răspund și cu o întrebare: „Ce diferență majoră există între foștii comisari sovietici și actualii comisari euro-atlantici?” , poate așa aflăm esența democrației noastre dâmbovițene… Dacă cei euro-atlantici sunt mai umani, atunci votez cu ei!
Libertatea de exprimare, o certitudine sau doar un steag pe care îl poartă politrucii clipei?
Libertatea de exprimare românească este la fel de originală. Dacă o publicație nu reușește să se autofinanțeze prin prestația și prin popularitatea ei, într-un sistem democratic ca al nostru, atunci mimează libertatea de expresie. Sub acest aspect, presa de la Olt e mai puțin aservită decât presa centrală care, în mare parte, face Cântarea României, pe bani mulți. Indiferent cine este la putere… Noi, cei de aici, suntem mici copii în privința „banilor negri” și nici nu vrem să ducem compromisul până în pânzele albe. Și ne mai urâm și între noi. Uită-te la PSD și PNL, nici măcar conferințele de presă obișnuite nu le mai fac și nici nu-i mai interesează că-i critici. Mai ales că opoziție nu există… AUR și USR sunt frecție la picior de lemn. Probabil că, în inteligența lor consacrată (sic!), pesediștii și peneliștii chiar îi finanțează puțin, pe cei de la AUR, ca să se mențină așa cum sunt, pentru a arăta lumii civilizate că avem opoziție. Mai rea pentru presă e autocenzura decât cenzura…
Vor ajunge românii să voteze pozitiv un președinte (și să nu mai aleagă răul cel mic)?
Când au candidat Iliescu și Vadim, eu am spus aici, la aceeași televiziune, textual: „Între cei doi tâlhari marxiști îl aleg pe Iliescu!”. Până și Doamna Cornea, Dumnezeu s-o ierte, a făcut apel la popor să-l voteze pe acest Iuda Iscarioteanul. Băiatul lui Tudor Vianu, Ion, bătrân și el, de undeva din străinătate, spunea, deunăzi: „Găsiți o mână de oameni patrioți și se va întoarce țara. Nu vă fie frică!” Păi, Georgică și Șoșoacă sunt patrioți, atunci când acționează la comandamentele lui Putin? Dle Dorobanțu, naționalismul românesc, pe care l-am studiat eu este antirusesc prin definiție. Nu poți fi naționalist și prorus! De la Eminescu, până la Iorga, Crainic, Dimitrie Gusti, Goga, Vulcănescu, Vasile Voiculescu, Blaga și toți gândiriștii, care-au înfundat pușcăriile comuniste, toți erau antistaliniști, dar și precauți față de Occident care a jucat, ca și acum, la două capete. Vezi neintrarea noastră în Schenghen. Nu vom mai apuca noi doi momentul în care românii vor vota pozitiv. Votăm răul cel mai mic, care, odată ajuns la putere, devine răul cel mai mare. Și la alegerile următoare, repetăm prostia cu răul… cel mai mic, care, iar, devine mare…
Klaus Iohannis cum va rămâne în memoria colectivă?
Un urmaș nedemn al Regilor noștri de sorginte germană. Până și Carol al II-lea, cu toate escapadele lui amoroase și cu lăcomia lui materială, a fost mai patriot decât Iohannis. Cel puțin Cultura a fost stimulată enorm de amantul Lupeascăi, iar „Serviciul Social” cu publicația „Curierul Serviciului Social”, condus, la un moment dat, de Pan. M. Vizirescu, au constituit o etapă pozitivă în istoria culturală și socială a României. Proiectul de țară al lui Iohannis privind Educația a fost acaparat de plagiatorii săi, iar Cartea lui „Pas cu pas”, vândută la peste 150 000 de exemplare este maculatura istoriei politicii românești postdecembriste. Va rămâne ca un președinte obedient până în celula-mamă, un paj al cancelariilor europene și un antiromân premiat de acestea.
Este politica românească într-o criză de lideri sau nu mai este nevoie de ei?
Este o criză de moralitate și de spirit de sacrificiu. Uitați-vă la ministrul de Interne, Bode, cum se ține cu dinții de scaun, după ce i s-a dovedit plagiatul. Uitați-vă la Grindeanu, cu două accidente feroviare, de fapt, trei, în ultimele zile… Uitați-vă la infrastructura rutieră lamentabilă a ceste țări, care a devenit nu patria noastră mumă, ci sperietoarea noastră, tocmai prin fauna ei politică. E nevoie de politicieni, dar nu știu care-i formula tămăduitoare pentru salvarea patriei.
De ce fug PSD-iștii de Mircea Geoană, când știu că o candidatură a acestuia e irezistibilă?
Până la urmă, candidatura lui Geoană la președinție și chiar victoria lui nu depind de PSD, ci, mai ales, de serviciile secrete românești și de cele străineze, cărora se subordonează. Dacă votul românului chiar ar putea schimba ceva, nimeni nu ne-ar mai lăsa să votăm. Mai e ceva… Senatorul și secretarul general al PSD, Paul Stănescu este piatra din pantoful lui Ciolacu. Dacă ar fi să decidă PSD, ar candida Firea, preferata lui Stănescu, deși eu nu am o părere bună despre această ființă cu șapte fețe. Geoană este și el depășit și bolnav… Și produs al subteraneleor de informații…
Cum vedeți prestația întâiului social-democrat al țării, Marcel Ciolacu!
Ciolacu, să mă ierți, ca politician, nu s-a născut încă. Există fără a fi. Este o creație a serviciilor secrete, fost prieten de afaceri cu Haissam, precar intelectual, care execută ordine. Nu are inițiativă. L-am văzut la Conferința Județeană a PSD Olt. Incoerent, discurs fără noimă, și călare și pe jos… Este prelungirea în teritoriu a lui Ciucă, primul ministru, care este teleghidat de la Cotroceni. Spunea Vâlcov odată: „Domnul Stănescu nu trebuie să citească discursuri dinainte pregătite. El este mai convingător când vorbește liber, simplu, fără zorzoane”. La conferința amintită, Stănescu a fost net deasupra lui Ciolacu, așa cum a fost și Marius Oprescu.
Ce sentimente vă inspiră primul om de dreapta, Nicolae Ciucă?
Nicolae Ciucă, plagiator și marionetă. N-are nici strategie, nici vocabular, nici miniștri ca să-l tragă de mânecă. Democrație originală… Râde Iliescu și cu spatele.
Aici, la Olt, e PSD-ul prea puternic sau PNL-ul nu face ceea ce trebuie?
PNL-Olt n-are ce să facă. A fost dintotdeauna fratele mai mic al PSD. Se mulțumește să fie vioara a doua și să prospere material pe o formulă de clan și gașcă… Am o notă bună pentru Gigel Știrbu, care e unul dintre cei mai hârșiți parlamentari ai Oltului. Știe cu ce se mănâncă politica, dar e și el conformist. N-are nici spate să-și impună la Olt punctul de vedere.
Din venele căror nemulțumiți se hrănește și crește AUR?
AUR! Cunosc câțiva băieți de la AUR din Olt și pe senatorul Sorin Lavric de la Centru. Ăsta e băiat deștept. Știe carte. În rest, AUR-ul un partid experimental, crește în laborator, nu pe teren. Am discutat cu câțiva auriști de la Olt. E o dictatură totală, acolo la ei. Simion le-a interzis apariția în presă, n-au făcut alegeri, e doar un grup de inițiativă, care bate apa în piuă. Dacă ar fi naționaliști adevărați, i-aș ajuta. Dar nu sunt. Prea mulți ipocriți și afaceriști de duzină.
Statul eșuat. Nu e înspăimântător când rostim așa ceva?
Statul Român eșuat este oglinda fidelă a celui care l-a declarat așa: Klaus Werner Iohannis!
Orice președinte de bun simț și-ar fi dat demisia după această declarație. Stat eșuat… președinte eșuat. Oglindă perfectă. Nu mă obliga să spun mai multe.
E război la Est. Pare atât de departe, dar e atât de aproape și, inexplicabil, într-o lume considerată aparent civilizată…
Război… Nu mă pricep la politică externă, nici la jocul sferelor de influență. Condamn ferm agresiunea rusească, dar, din când în când, eu nuanțez laudele la adresa lui Zelenski și atunci globaliștii lui Pește spun că sunt putinist. Iată libertatea de expresie… E mai rău ca-n „epoca marilor ticăloși”, descrisă magistral de Marin Preda. Dacă spui că-ți iubești patria, devii dușman al poporului imediat.
Și n-aș vrea să vă mai spun despre suferințele fermierilor români cu privire la prețul mic al cerealelor, cauzat de războiul din Ucraina și nici de cele 40 % terenuri agricole cumpărate de americani din Ucraina Cernăuțiului nostru drag. Vreau pace, dar nu știu soluția…
Când nu ați scris ultima oară ce era de scris și ați scris ceea ce nu trebuia scris?
Cine spune dintre ziariștii locali că n-a făcut compromisuri minte. În 30 de ani de presă, am scris de multe ori ceea ce nu trebuia scris și am evitat, alteori, subiecte, care trebuiau dezvăluite. Din motive de securitate și, uneori, din motive legate de un anumit interes de moment. Am făcut mici compromisuri. N-am făcut, însă, din compromis o metodă de supraviețuire și poate de aceea, în ultimul timp, fac mai multă cultură decât politică. Deși și politica e cultură. Sub acest aspect, mulți politicieni locali sunt inculți. Nici nu li se cere mai mult, însă. Dacă ar fi prea educați, n-ar avea ce căuta în fruntea bucatelor. Semidocți, sfertodocți, plagiatori… Să-mi spună mie un politician local ce diferență este între ideologie și doctrină… Punctum!
În șifonierul lui Darius Vâlcov, din biroul acestuia de primar, l-ați descoperit pe Dan Bălășescu. Ce personaje sunt în șifonierele altor politicieni?
Da, chiar așa. Eu vorbeam cu Vâlcov anumite chestiuni private, iar el ne asculta din dulap. Vâlcov râdea, știa că el e acolo, ceea ce mă determină să spun, acum, că amândoi erau niște farseori, în acel caz. Bălășescu? Duplicitar, semidoct, sifonar…. Și ca el, sunt și azi mulți guguștiuci politici scoși pe bandă rulantă, soldăței modelați din plumb, fabricați în serie… Vrei nume? N-ai timp în emisiunea asta…
Ce șanse mai are Ludovic Orban și partidul său?
Cu Ludovic Orban am o relație amicală, deși când a venit aici, pe ultima sută de metri, în acea campanie, pentru președinția partidului, m-a enervat rău, după ce eu venisem, în favoarea lui, cu ziariști și susținători de la Dolj. L-am întrebat… „În ce relație ești cu Iohannis:” Și el mi-a răspuns, în public, pentru că încă-i era frică de „general”: „De ce te interesează?” I-am zis și eu: „De bambus, Ludovice!”
Aud că Forța Dreptei se unește cu USR și PMP… Nefericită formulă. De data asta 5+7+3 vor face 5,5 %. Nu cred în USR, nici în PMP-ul răsuflat al lui Băsescu, iar Ludovic, îmi pare rău să spun, și-a trăi traiul și și-a mâncat mălaiul, în toate guvernările asemănătoare cu cea de azi. USR-ul e înțesat de comuniști și are un substrat neomarxist. Nu-mi inspiră nimic bun, iar la Olt e lider un tânăr, care a candidat, cândva, pe listele PSD…
Dați-mi, pe nerăsuflate, numele a 10 primari din Olt, care ar putea fi oricând candidați pentru președinte de țară…
Primari din Olt, candidați la șefia Statului? E prea mult. Cunosc mulți primari competenți, pesedești sau liberali, care ar putea fi parlamentari: Mirea-Crâmpoia, Bălă-Redea, Dobre, de la Ghimpețeni, Doldurea – Caracal, deși, ca primar, are o echipă subțire, Ionel Văduva – Cârlogani, Enescu – Baldovinești, Antonie – Găvănești, Coteana – Dima, Marian Vasile – Studina, Ion Spiridon – Urzica, Enăchioaia – Potcoava, Gheorghe Tiutiu – Nicolae Titulescu, Gănescu – Curtișoara, Chitez – Bobicești, Cici Oprea – Brastavățu…
E un „accident” Ligia Deca?
Legat de Educație, mi-aduc aminte o declarație a lui Băsescu la Slatina, adresată tinerilor: „Eu am fost mediocru la învățătură, n-am avut note mari, dar am ajuns președinte” (Citat din memorie). Nu mă miră că Iohannis a pus în locul lui Sorin Câmpeanu, plagiator cu diplomă, pe doamna asta cu studii de marină, ca și Băsescu, doar-doar va face din Educație o Vale a plângerii cum a făcut și din țară. Să schimbi legislația în Educație, de câte ori vine câte-un impostor în fruntea ei…mi se pare o fărădelege. Asta însemnă că viitorul țării e în pericol. De altfel, politizarea învățământului, a culturii, a tuturor administrațiilor românești au dus la acest faliment moral, social, cultural, economic, religios etc.
Sunteți doctor în litere… Cum s-a împrietenit Dumitru Sîrghie cu opera lui Pan M. Vizirescu?
Am spus și repet: Ultimul gândirist, Pan. M. Vizirescu a fost și rămâne un compliment al destinului, adus fostului județ Romanați, actualului județ Olt, Slatinei pentru că a învățat și a locuit la Slatina, iar eu am făcut ceea ce am făcut și fac pentru restituirea operei sale, dăruind totul prestigiului acestor locuri…
Un membru al Comisiei mele de doctorat, președintele „Institutului Călinescu”, din cadrul Academiei Române, Lucian Chișu, m-a întrebat de ce am arătat, în lucrarea mea de doctorat, atâta dragoste pentru Vizirescu, având în vedere că Vizirescu a scris la „Roza Vânturilor”, Sfarmă Piatră”, „Gândirea”, „ Revista Fundațiilor Regale”, publicații interbelice considerate reacționare de către comuniști, iar eu i-am răspuns că, fără empatie pentru viața și opera lui Pan, n-aș fi scris o boabă. Și că n-am putut să-mi reprim bucuria că, după ce fusese atât de surghiunit de comuniști, nu a scris la „Secera și Ciucanul”, nici la „Scânteia” și „România liberă”, nici măcar la „Flacăra” lui Păunescu. A vrut să scrie la „România Mare” a lui Vadim, dar când a văzut câți securiști sunt acolo s-a răzgândit… Trăiască, Nația!
A consemnat Alin Dorobanțu
Ziarul de Olt
