O prăbușire a Sistemului Energetic Național ar însemna mult mai mult decât câteva ore fără lumină. Pentru marile platforme industriale din Slatina și Reșița, unde procesele tehnologice depind permanent de electricitate, un blackout de amploare ar putea provoca pierderi de producție, oprirea unor fluxuri tehnologice complexe și costuri importante înainte ca activitatea să poată reveni la normal.
Două dintre cele mai relevante exemple sunt ALRO Slatina și ARTROM STEEL TUBES, companie care operează integrat uzina de țevi din Slatina și combinatul siderurgic din Reșița.
În cazul ALRO, dependența de electricitate este fundamentală. Compania are la Slatina întregul flux de producție și procesare a aluminiului: electroliză, producția de anozi, turnătorie, reciclare, laminare și extrudare. Capacitatea instalată pentru aluminiul electrolitic este de 265.000 de tone anual, iar cea pentru reciclare depășește 100.000 de tone pe an.
Electroliza aluminiului este însă un proces care nu poate fi tratat precum o linie obișnuită de producție. Cuvele funcționează la temperaturi foarte ridicate și au nevoie de alimentare electrică pentru menținerea procesului. O întrerupere scurtă poate însemna pierdere de producție și operațiuni de stabilizare. Dacă lipsa energiei se prelungește, riscurile tehnologice cresc, deoarece răcirea instalațiilor poate complica semnificativ repornirea.
Exemple din industria internațională arată cât de sensibil este acest proces. Alcoa a raportat în trecut opriri majore ale liniilor de electroliză în urma unor probleme externe de alimentare și a arătat că, după restabilirea curentului, operațiunile au necesitat timp pentru stabilizare și evaluarea eventualelor pagube.
Iar ALRO oferă chiar un indiciu asupra dimensiunii financiare pe care o poate avea repornirea unei capacități de electroliză. În 2022, compania estima că repornirea unei singure hale de electroliză aflate în conservare putea costa între 10 și 12 milioane de dolari, în funcție de prețurile materiilor prime și de perioada în care instalația fusese oprită.
Această sumă nu poate fi transferată automat asupra unui eventual blackout de câteva ore sau de o zi. O oprire accidentală și o hală conservată sunt situații diferite. Cifra arată însă că, în industria aluminiului, readucerea unei instalații complexe la parametri normali poate presupune costuri de ordinul milioanelor.
La ARTROM, scenariul ar arăta diferit. Compania operează două platforme industriale legate direct una de cealaltă: la Reșița se produce oțelul, iar la Slatina acesta este transformat în țevi fără sudură pentru industrii precum cea energetică, auto și construcția de mașini. Peste 80% din producția uzinei de țevi este destinată piețelor externe.
La Reșița funcționează un cuptor electric cu arc de 110 tone, iar fluxul cuprinde cuptorul EAF, instalația de rafinare LF, instalația de vidare și turnarea continuă. Capacitatea liniei de turnare este de aproximativ 450.000 de tone pe an.
Într-un asemenea flux tehnologic, căderea curentului în mijlocul procesului nu înseamnă doar oprirea unui motor. Pot exista șarje aflate în lucru, oțel lichid, instalații de răcire, pompe, automatizări și echipamente de turnare care trebuie menținute în parametri. O oprire neplanificată ar putea conduce la pierderea materialului aflat în proces, întreruperea secvențelor de turnare, necesitatea unor controale tehnice și întârzieri suplimentare înainte de reluarea producției.
Iar pentru că Reșița și Slatina fac parte din același lanț industrial, o problemă majoră în siderurgie s-ar putea transmite ulterior și către fabrica de țevi. Chiar dacă energia ar reveni la Slatina, lipsa semifabricatelor produse la Reșița ar putea afecta continuitatea producției.
Dimensiunea financiară poate fi aproximată, cu o precizare esențială. Nu vorbim despre pierdere contabilă efectivă, ci despre valoarea cifrei de afaceri care corespunde matematic unei ore sau unei zile de activitate.
ALRO a încheiat 2025 cu o cifră de afaceri consolidată preliminară de aproximativ 3,9 miliarde de lei, dintre care 3,2 miliarde de lei au provenit din exporturi.
Raportată uniform la cele 8.760 de ore ale unui an, valoarea este de aproximativ:
ALRO – 445.000 lei/oră
Pentru ARTROM STEEL TUBES, la o cifră de afaceri de aproximativ 1,252 miliarde de lei în 2025, același calcul conduce la:
ARTROM STEEL TUBES – 143.000 lei/oră
Împreună, cele două companii ajung astfel la aproximativ:
588.000 lei pentru fiecare oră de activitate, ca echivalent matematic al cifrei de afaceri.
Dacă un blackout ar dura 24 de ore, ordinul de mărime ar ajunge la aproximativ 14,1 milioane de lei, iar pentru 48 de ore la aproximativ 28,2 milioane de lei.
Aceste valori nu reprezintă pierderea efectivă pe care companiile ar înregistra-o. Unele produse ar putea fi recuperate ulterior, producția nu este uniformă în fiecare oră, iar cifra de afaceri nu este egală cu profitul. În sens invers însă, un incident tehnologic grav ar putea genera costuri suplimentare care nici măcar nu apar în acest calcul: materiale compromise, reparații, repornirea instalațiilor, întârzieri contractuale și oprirea unor secții pentru verificări.
Aici se află, de fapt, riscul major. Primele milioane s-ar putea pierde din producția care nu mai este realizată, dar factura adevărată ar putea veni din efectele tehnologice ale opririi.
Un blackout național ar presupune și un proces complex de restaurare a sistemului. Transelectrica are responsabilitatea funcționării în siguranță a SEN și dispune de planuri și reguli pentru restaurarea sistemului după o cădere totală sau parțială. Documentele companiei arată că inclusiv capacitatea de restaurare după un blackout face obiectul analizelor Sistemului Energetic Național.
Pentru Slatina și Reșița, întrebarea nu este, așadar, numai „cât ar costa o oră fără curent?”. Mult mai important este ce s-ar întâmpla cu instalațiile dacă energia nu ar reveni timp de mai multe ore și cât ar dura până când ALRO și ARTROM ar putea reveni efectiv la producția normală.
În marile combinate, energia electrică nu este doar o utilitate. Este parte a procesului tehnologic. Iar întreruperea ei bruscă poate transforma o pană de curent într-un incident industrial cu efecte economice de milioane de lei.
