Casa Națională de Asigurări de Sănătate propune o serie de modificări ale Contractului-cadru și ale normelor de aplicare, care ar putea schimba modul în care pacienții beneficiază de consultații, monitorizare și tratamente. Proiectele au fost publicate în transparență decizională și urmăresc extinderea accesului la servicii medicale, reducerea unor obligații administrative și flexibilizarea activității cabinetelor.
Una dintre direcțiile vizate este medicina de familie. Potrivit propunerilor CNAS, medicii care preiau temporar pacienții unor colegi aflați în concediu ar putea deconta consultațiile realizate peste plafonul obișnuit. Modificarea este gândită astfel încât pacienții să poată continua să primească servicii medicale chiar și atunci când medicul lor de familie lipsește temporar.
Tot în medicina primară sunt prevăzute schimbări în ceea ce privește prevenția și supravegherea bolilor cronice. Determinarea colesterolului HDL ar urma să fie inclusă în consultațiile preventive pentru evaluarea riscului cardiovascular. Sunt propuse, de asemenea, actualizări ale regulilor pentru diagnosticarea bolii cronice de rinichi și clarificări privind monitorizarea testării HPV în programele de screening pentru cancerul de col uterin.
Modificări importante sunt pregătite și pentru cabinetele medicale de specialitate din ambulatoriu. Programul minim de funcționare ar urma să fie redus de la 35 de ore la 17,5 ore pe săptămână, iar numărul minim de zile de activitate ar scădea de la cinci la trei pe săptămână.
Prin această măsură, CNAS urmărește menținerea în contract a cabinetelor din zonele în care există puțini medici și extinderea accesului populației la consultații de specialitate.
Pentru anumite specialități medicale este propusă și creșterea timpului acordat unei consultații. În pediatrie, medicină internă, geriatrie și genetică medicală, durata unei consultații ar urma să ajungă la 20 de minute, astfel încât medicii să poată realiza evaluări mai ample ale pacienților.
Cabinetele ar urma să beneficieze și de mai multă libertate în organizarea programului. Modificările sunt concepute inclusiv pentru ca medicii să își poată efectua concediul de odihnă fără ca absența temporară să producă automat pierderi financiare generate de actualele condiții de contractare.
Un alt capitol important privește pacienții cu boli cronice. Pentru persoanele cu afecțiuni stabilizate, medicamentele incluse în contractele cost-volum ar putea fi prescrise pentru o perioadă de până la 90-92 de zile, cu eliberarea tratamentului în etape lunare.
În acest fel, pacienții nu ar mai fi nevoiți să se deplaseze atât de des la cabinet doar pentru eliberarea unei noi prescripții, iar tratamentul ar putea fi continuat fără întreruperi.
CNAS propune și reducerea perioadei în care se face trecerea de la un medicament biologic de referință la varianta biosimilară. Termenul ar urma să scadă de la 12 luni la cel mult trei luni de la introducerea biosimilarului pe lista de prețuri. Excepție ar urma să facă pacienții pentru care apar efecte adverse.
Proiectele mai clarifică și regimul pacienților care primesc tratament prin programele naționale de sănătate curative. Accesul acestora la serviciile medicale prevăzute de programe trebuie să fie gratuit atât în unitățile sanitare publice, cât și în cele private aflate în relație contractuală cu sistemul de asigurări de sănătate.
Schimbările prezentate de CNAS se află, în acest moment, în stadiul de proiecte de acte normative, fiind publicate în procedură de transparență decizională. Prin urmare, noile reguli nu sunt încă aplicabile, urmând să intre în vigoare numai după parcurgerea procedurilor de aprobare.
