Prim-vicepreședintele PSD Marius Oprescu a lansat un atac dur la adresa proiectului de buget construit de Guvernul condus de Ilie Bolojan, susținând că documentul tratează România „ca pe o microadministrație” și ignoră obligația statului de a-i proteja pe cei mai vulnerabili. Declarația a fost făcută pe 16 martie 2026, în plin context al dezbaterilor parlamentare asupra bugetului pe anul 2026, când tensiunile dintre PSD și Executiv s-au concentrat în special pe finanțarea măsurilor sociale și pe prioritățile asumate de guvern.
În poziția sa publică, liderul social-democrat afirmă că Executivul nu a găsit 1,1 miliarde de lei pentru ceea ce el numește „pachetul de solidaritate”, un set de măsuri despre care spune că îi vizează pe copiii cu dizabilități, pensionarii, mamele, familiile monoparentale și veteranii de război. În același timp, Oprescu acuză guvernul că a păstrat deschise alte zone de finanțare, inclusiv pentru facilități acordate mediului corporatist și pentru măsuri favorabile investitorilor de pe bursă, pe care le opune politicilor destinate categoriilor sociale vulnerabile.
Mesajul lui Marius Oprescu construiește o critică politică mai amplă la adresa orientării guvernamentale, prezentând actualul proiect bugetar drept expresia unei filozofii de austeritate aplicate selectiv. În lectura sa, statul este sever exact cu categoriile care depind cel mai mult de sprijin public și evită aceeași fermitate în raport cu actorii economici puternici. În aceeași linie de argumentație, liderul PSD contestă și atitudinea premierului față de investițiile locale, pe care le leagă de atacurile la adresa programului „Anghel Saligny”, susținând că prin acest mecanism numeroase comunități au reușit să dezvolte infrastructură și că blocarea sau decredibilizarea programului riscă să lase în incertitudine proiecte deja începute în toată țara.
Referirea la „Anghel Saligny” nu apare izolat, ci în contextul unei dispute politice mai largi despre rolul investițiilor publice locale într-un an bugetar marcat de presiunea reducerii deficitului. Dezbaterea națională din jurul bugetului pe 2026 a inclus atât discuții privind disciplina fiscală, cât și conflicte între partidele din majoritate și opoziție pe tema banilor pentru măsuri sociale, administrații locale și marile linii de cheltuieli ale statului. Datele publice despre proiectul de buget arată, de altfel, că documentul a intrat în Parlament într-un climat tensionat, cu negocieri și amendamente pe mai multe paliere sensibile.
Deși critică frontal conținutul bugetului, Marius Oprescu spune că PSD îl va vota, argumentând că România are nevoie de un buget adoptat și că întârzierea lui a blocat deja prea multe mecanisme administrative și financiare. În același timp, el afirmă că Ilie Bolojan „trebuie să plece”, apreciind că un guvern care, în opinia sa, întoarce spatele celor vulnerabili nu mai are legitimitatea de a conduce. Poziția exprimată de liderul PSD Olt arată astfel o dublă abordare: susținerea adoptării bugetului din rațiuni instituționale, dar continuarea atacului politic împotriva premierului și a direcției asumate de Executiv.
În momentul de față, declarația lui Marius Oprescu se înscrie în conflictul politic tot mai vizibil din jurul bugetului de stat pe 2026, unde disputa nu privește doar cifrele, ci și modelul de guvernare pe care fiecare tabără încearcă să îl impună în discurs public: unul centrat pe echilibru bugetar și reducerea cheltuielilor, respectiv unul care pune accent pe protecția socială și menținerea investițiilor locale.
