Un episod El Niño de intensitate ridicată poate avea efecte importante asupra temperaturilor și precipitațiilor în numeroase regiuni ale lumii, iar fenomenul urmărit în 2026 ridică îngrijorări în special din cauza impactului posibil al căldurii extreme asupra populației.
O analiză realizată de Climate Impact Lab estimează că temperaturile asociate acestui episod ar putea fi legate de aproximativ 451.000 de decese suplimentare la nivel mondial în intervalul iunie 2026 – februarie 2027, prin comparație cu un an considerat normal din punct de vedere climatic. Cifra reprezintă însă o proiecție statistică și nu un bilanț al unor victime deja înregistrate.
Cele mai vulnerabile zone sunt concentrate în special în Africa și Asia, unde temperaturile foarte ridicate se suprapun, în unele cazuri, peste accesul redus la sisteme de răcire, servicii medicale sau infrastructură adaptată valurilor de căldură.
Pentru perioada septembrie 2026 – februarie 2027, cercetătorii proiectează aproximativ 239.000 de decese suplimentare asociate temperaturilor. Dintre acestea, circa 66.800 ar putea fi înregistrate în Nigeria, Sudan, Niger și Ciad. Alte teritorii cu risc ridicat sunt indicate în Asia de Sud-Est, India și Brazilia.
Estimările se referă exclusiv la mortalitatea asociată temperaturilor și nu reprezintă numărul total al persoanelor care ar putea fi afectate de secetă, inundații sau alte fenomene meteorologice. Specialiștii arată că avertizările transmise din timp, accesul la spații răcoroase și măsurile de protecție destinate persoanelor vulnerabile pot limita efectele perioadelor de caniculă.
El Niño apare în zona tropicală a Oceanului Pacific și este caracterizat de încălzirea anormală a apelor de suprafață. Modificările produse aici pot influența ulterior circulația atmosferică, regimul precipitațiilor și temperaturile în zone aflate la mii de kilometri distanță.
Met Office anunța, într-o informare publicată la 22 septembrie 2026, că temperaturile de la suprafața Pacificului ecuatorial central au depășit nivelurile observate în episoadele anterioare, evoluția fiind monitorizată înaintea perioadei în care fenomenul poate ajunge la intensitatea maximă.
Un episod foarte puternic nu înseamnă însă că toate statele vor resimți aceleași consecințe. Unele regiuni pot traversa perioade mai secetoase, altele pot primi cantități mai mari de precipitații, iar efectele asupra temperaturilor diferă în funcție de zonă și de sezon.
Harta realizată de International Research Institute for Climate and Society – IRI, folosită pentru explicarea efectelor El Niño, prezintă tiparele observate în mod obișnuit în ceea ce privește precipitațiile. Documentul datează din 2023 și nu trebuie interpretat drept o prognoză exactă pentru perioada 2026-2027.
Prin urmare, marcarea unei regiuni ca fiind predispusă la condiții mai uscate sau mai umede nu înseamnă că respectivele fenomene se vor produce cu certitudine. De asemenea, harta precipitațiilor și calculele referitoare la mortalitatea asociată temperaturilor sunt două tipuri diferite de informații și nu trebuie suprapuse.
În cazul României, aceste hărți globale nu permit stabilirea modului în care va evolua vremea într-o anumită perioadă și nici nu pot indica de unele singure caracteristicile iernii 2026-2027. Pentru prognoze concrete și avertizări, informațiile relevante rămân cele publicate de serviciile meteorologice naționale pe măsură ce intervalele prognozate se apropie.
P.C.
Sursa: Ziarul Românesc Austria
