Românii care au avut întreruperi în activitatea profesională pot beneficia, în anumite condiții, de recunoașterea acestor perioade la stabilirea pensiei. Anii de facultate, serviciul militar sau concediul pentru creșterea copilului se numără printre intervalele care pot fi luate în considerare, chiar dacă persoana respectivă nu a avut un loc de muncă în acea perioadă.
Legislația privind sistemul public de pensii permite valorificarea unor etape din viața unei persoane în care aceasta nu a desfășurat activități profesionale și nu a contribuit efectiv la bugetul asigurărilor sociale. Prevederile sunt incluse în Legea nr. 360/2023, intrată integral în vigoare la 1 septembrie 2024, care stabilește modul în care sunt calculate drepturile de pensionare.
Una dintre situațiile întâlnite frecvent este cea a absolvenților de studii universitare. Persoanele care au urmat cursurile unei facultăți la zi sau cu frecvență, pe durata normală a programului, pot beneficia de recunoașterea anilor respectivi. Condiția esențială este ca studiile să fi fost finalizate cu diplomă.
De exemplu, un absolvent al unui program universitar de trei ani poate solicita valorificarea acestei perioade la stabilirea pensiei, dacă îndeplinește cerințele prevăzute de lege. În cazul persoanelor care au absolvit mai multe facultăți de același nivel, poate fi recunoscută o singură perioadă de studii pentru nivelul respectiv, la alegere. Totodată, intervalele care se suprapun cu perioade pentru care s-au realizat deja stagii de cotizare nu sunt valorificate încă o dată.
Și serviciul militar poate contribui la stagiul de cotizare. Astfel, persoanele care au efectuat armata, inclusiv în perioadele în care aceasta era obligatorie, pot beneficia de recunoașterea timpului petrecut în serviciul militar, în condițiile legii. Sunt avute în vedere și anumite situații de concentrare sau mobilizare.
O altă categorie importantă este reprezentată de părinții care au beneficiat de concediu pentru creșterea copilului. În acest caz, regulile diferă în funcție de perioada în care a fost acordat concediul.
Potrivit Casei Naționale de Pensii Publice, concediile pentru îngrijirea copilului acordate înainte de 1 aprilie 2001, în condițiile legislației de atunci, constituie stagiu contributiv. Pentru intervalul 1 aprilie 2001 – 1 ianuarie 2006, perioadele în care au fost primite indemnizații de asigurări sociale sunt considerate stagii asimilate, fără a fi incluse în calculul stagiului minim sau complet contributiv.
În schimb, concediul pentru creșterea copilului acordat după 1 ianuarie 2006 beneficiază de un regim special. Deși este considerat perioadă asimilată, acesta poate fi luat în calcul la îndeplinirea condițiilor privind stagiul minim și complet de cotizare contributiv. Totuși, nu generează puncte de stabilitate.
Legea mai permite recunoașterea anumitor perioade de incapacitate temporară de muncă, atunci când aceasta a fost cauzată de accidente de muncă sau boli profesionale, precum și a unor intervale în care au fost acordate indemnizații de asigurări sociale.
Este important însă ca persoanele care se pregătesc de pensionare să facă diferența între stagiul contributiv și perioadele asimilate. Nu toate intervalele recunoscute de lege au aceeași influență asupra cuantumului pensiei sau asupra îndeplinirii condițiilor necesare pentru pensionare.
În sistemul public, stagiul minim de cotizare contributiv este de 15 ani, iar cel complet este de 35 de ani, cu respectarea eșalonărilor prevăzute de legislație. Prin urmare, recunoașterea unor ani de facultate sau a serviciului militar nu înseamnă automat că aceștia pot înlocui anii de contribuții necesari obținerii pensiei.
Pentru a afla exact ce perioade le sunt recunoscute, persoanele interesate pot solicita informații de la casa teritorială de pensii. Documentele care atestă absolvirea studiilor, efectuarea serviciului militar sau acordarea concediilor sunt importante pentru verificarea și valorificarea acestor intervale.
Astfel, o perioadă în care o persoană nu a avut un loc de muncă nu este neapărat pierdută din perspectiva pensionării. Efectul asupra drepturilor de pensie depinde însă de natura perioadei respective și de condițiile prevăzute de legislația în vigoare.
