Diferențele mari dintre liceele din Slatina în ceea ce privește promovarea examenului de Bacalaureat ridică o întrebare importantă: de ce unele unități de învățământ ajung la rezultate foarte bune, cu procente de peste 90%, în timp ce altele se confruntă cu rate de promovare extrem de scăzute?
Gazeta Oltului a documentat acest subiect prin observații în teren, dar și prin consultarea datelor publice disponibile online privind rezultatele obținute la Bacalaureat. Concluzia care se desprinde este că absenteismul există în jurul liceelor, însă nu acesta pare să fie singura explicație pentru diferențele uriașe dintre unitățile de învățământ.
Cu alte cuvinte, se chiulește peste tot. Elevi care întârzie, elevi care ies în pauze, elevi care rămân prin apropierea școlilor sau care nu intră la toate orele pot fi întâlniți în mai multe zone. Însă simpla prezență a acestui fenomen nu explică de ce, la unele licee, promovarea la Bacalaureat trece de 90%, iar la altele scade dramatic.
Datele consultate arată o ruptură evidentă între liceele cu rezultate foarte bune și unitățile unde promovarea rămâne la un nivel scăzut. La Colegiul Național „Ion Minulescu”, rata de promovare a fost de 95,9%, media totală fiind 8,56, iar doar opt elevi nu au promovat examenul. La Colegiul Național „Radu Greceanu”, rata de promovare a fost de 92%, cu o medie totală de 8,22 și 12 elevi respinși. Un rezultat bun a fost înregistrat și la Liceul Teoretic „Nicolae Titulescu”, unde rata de promovare a fost de 89,8%, media totală 7,68, iar 17 elevi nu au promovat Bacalaureatul.
În partea cealaltă, diferențele sunt puternice. La Liceul cu Program Sportiv Slatina, rata de promovare a fost de 44,3%, media totală fiind 5,55, iar 52 de elevi nu au reușit să promoveze examenul. La Liceul Tehnologic „P.S. Aurelian” Slatina, cunoscut drept Economic, rata de promovare a fost de 6,70%, cu media totală 5,97 și 52 de elevi respinși. La Liceul Tehnologic Metalurgic, promovabilitatea a fost de 11,8%, iar media totală 3,86. La Liceul Tehnologic „Alexe Marin”, rata de promovare a fost de 15%, media totală 3,67, iar doar șase elevi au reușit să promoveze examenul anul trecut.
Aceste cifre arată că problema este mai adâncă decât chiulul. Dacă absenteismul ar fi singura cauză, diferențele dintre licee nu ar fi atât de mari. În realitate, rezultatele de la Bacalaureat par să fie influențate de un lanț mai lung de factori: calitatea actului didactic, stabilitatea catedrelor, organizarea internă a școlii, disciplina, modul în care elevii sunt evaluați pe parcursul anilor de liceu, dotările unității de învățământ, implicarea profesorilor, sprijinul familiei și anturajul elevilor.
Un rol important îl are și nivelul de pregătire al elevilor care intră în clasa a IX-a. Colegiile naționale atrag, de regulă, elevi cu medii mai mari, cu o bază mai solidă și cu o presiune mai mare din partea familiei și a mediului școlar. Acolo, Bacalaureatul este privit ca o etapă firească, nu ca un obstacol aproape imposibil de trecut.
În liceele tehnologice, situația este mai complicată. Mulți elevi ajung cu lacune acumulate din gimnaziu, cu o motivație mai scăzută pentru învățare sau cu probleme sociale care se reflectă în parcursul școlar. În aceste cazuri, Bacalaureatul nu mai este doar un examen de final de liceu, ci rezultatul mai multor ani în care lipsurile s-au adunat.
La fel de importantă este și evaluarea corectă a elevilor pe parcursul liceului. Atunci când un elev trece dintr-un an în altul fără să stăpânească materia de bază, problema nu dispare, ci se vede mai târziu, la examen. Bacalaureatul scoate la suprafață nu doar nivelul elevului, ci și modul în care școala a reușit sau nu să îl pregătească.
Disciplina rămâne, desigur, un element important. O școală în care elevii lipsesc frecvent, în care regulile nu sunt aplicate sau în care prezența la cursuri nu este urmărită constant va avea dificultăți în a obține rezultate bune. Dar disciplina nu înseamnă doar pază la poartă sau elevi ținuți în curte, ci și ore făcute serios, profesori implicați, conducere atentă și părinți care urmăresc parcursul copiilor.
Familia și anturajul au, la rândul lor, o influență puternică. Un elev susținut acasă, încurajat să învețe și ajutat să își construiască un obiectiv are șanse mai mari să ajungă pregătit la Bacalaureat. În schimb, acolo unde școala este tratată ca o obligație formală, iar examenul nu este văzut ca o miză reală, rezultatele se prăbușesc.
Prin urmare, diferențele dintre liceele din Slatina nu pot fi explicate doar prin întrebarea „cine chiulește mai mult?”. Chiulul există, dar nu este singurul vinovat. Rezultatele slabe de la Bacalaureat sunt consecința unui cumul de probleme: elevi slab pregătiți încă de la intrarea în liceu, lipsă de motivație, disciplină insuficientă, sprijin familial redus, organizare școlară deficitară și, în unele cazuri, lipsa unei intervenții reale înainte ca elevii să ajungă în clasa a XII-a.
Pentru Slatina, cifrele de la Bacalaureat arată două realități diferite. În unele licee, promovarea este aproape o regulă. În altele, examenul devine o barieră greu de trecut. Întrebarea nu este doar câți elevi chiulesc, ci ce face fiecare școală, an de an, pentru ca elevii să ajungă pregătiți în fața celui mai important examen din învățământul preuniversitar.
Gazeta Oltului va urmări și rezultatele din acest an, în contextul în care examenul de Bacalaureat urmează să înceapă, și va reveni asupra subiectului pentru a vedea dacă diferențele dintre liceele din Slatina se mențin, se reduc sau se adâncesc.
P.C.
