În sfârșit, se vede lumina de la capătul tunelului! Un tunel prin care România trece de mai multe luni, de când Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură. Acele câteva zile necesare până la instalarea unui nou guvern s-au transformat în luni. Lumina guvernării stingându-se, România a intrat în tunelul interimatului. Străbătându-l, s-a lovit de numeroase obstacole. Pe unele le-a ocolit, cum ar fi agențiile de rating care nu ne-au pus pe frunte ștampila de junk, pe altele însă le-a luat de-a dreptul în piept, cu serioase și grave avarii în consecință. Cum ar fi nefastele creșteri de taxe și impozite care ne-au aruncat în bezna sărăciei. Bineînțeles, de starea aceasta se semiobscuritate generală nu puteau să nu profite prădătorii. De toate neamurile și culorile. În haite s-au repezit să muște din sufletul și trupul unui popor lipsit de apărare, deja epuizat după sacrificiile care, de prea multă vreme, s-au tot rostogolit peste el, interminabile. Parcă într-adins, toți câinii meniți să-l apere au fost vânați de hingheri, eutanasiați, castrați sau internați în adăposturi speciale. Prin urmare, așa cum se întâmplă cu orice sat fără câini, prădători de prin toate pădurile s-au grăbit să iasă din scorburi și să năvălească pe ulițe. Nu mai era niciun câine care să-i alunge. Liberi la prăduit.
Aproape o jumătate de an pierdut din eternitatea acestui popor. Acum, parcă se vede o luminiță la capătul tunelului, iar speranța renaște. Aerul normalității răzbate până la cei care abia mai suportă căpușile înfipte în carnea lor. Noul guvern care se profilează, sub conducerea tehnocratului Niculescu, pe structura de rezistență PSD, are această datorie de a asigura ieșirea din tunel și redarea dreptului de a respira unui popor nevoit să-și țină răsuflarea, pentru a traversa oceane de suferințe.
Așadar, PSD se întoarce la guvernare. De data aceasta singur, fără niciun partener din fosta coaliție. Cu atât mai grea și mai plină de responsabilitate este sarcina pe care o are. De a scoate țara din întunericul bolojanisto-userist. De a schimba direcția încă o dată, așa cum s-a întâmplat ori de câte ori guvernări alternative au dus țara în gard. Și nu are voie să mai greșească. Nu se va mai arunca cu flori, ci cu rachete, după cum s-a exprimat liderul său, Sorin Grindeanu.
Un munte de speranță se ridică din nou, dar pe versanții lui escaladează acum, alături de PSD, un „alpinist” mai tânăr și parcă mai abil în a profita de orice oportunitate. Este vorba de AUR care îi suflă în ceafă PSD-ului și se ambiționează să i-o ia înainte. Lipsit de orice scrupul, machiavelic până în măduva oaselor, partidul lui George Simion parcă e după chipul și asemănarea liderului său. Care, în paranteză fie spus, își permite să declare în fața Europei că România este o republică bananieră! Asta, ca să dea și mai multă apă la moara detractorilor României. Cu un astfel de lider, AUR are toate șansele să parcurgă drumul invers celui visat de alchimiștii medievali, care nu au reușit să transforme plumbul în aur.
Se pare că ambiții asemănătoare nutrește și fostul șef de galerie, George Simion – ucenicul vrăjitor care crede că poate transforma orice în aur. În acest sens, își închipuie ca dispune de un fel de baghetă magică. Cu o așa-zisă baghetă magică se pare că a fost atins, recent, și senatorul de Olt, Paul Stănescu. S-a încercat și aici un fel de alchimie, considerându-se că, în PSD, de când nu mai deține nicio funcție în conducerea centrală a partidului, Paul Stănescu este plumbul care poate fi transformat în aur.
Membru PSD din 2003, președinte al Consiliului Județean Olt în perioada 2008-2016, senator de Olt în urma alegerilor parlamentare din 11 decembrie 2016, viceprim-ministru și ministru al Dezvoltării în Guvernul condus de Mihai Tudose, apoi și în guvernul condus de Viorica Dăncilă, secretar general al PSD, din noiembrie 2019 până în noiembrie 2025, după această dată Paul Stănescu a intrat într-un con de umbră, mulțumindu-se să privească din spatele cortinei la spectacolul care degenera în circ pe scena politicii românești. Chiar dacă reprezenta în continuare un nume greu în PSD, vicepreședinte al Senatului, vocea domniei sale nu s-a mai auzit aproape deloc, deși poate că s-ar fi cuvenit să mai iasă în față, măcar din când în când, și să intervină acolo unde era nevoie de experiența sa politică.
Poate că tocmai această tăcere asumată a senatorului de Olt a însemnat un fel de invitație pentru inamicii politici ai PSD, care s-au și grăbit să speculeze în sensul unei migrații spre AUR, în urma unor presupuse negocieri prin care Paul Stănescu ar fi fost ademenit cu funcția de secretar general al AUR. Atât din partea organizației PSD Olt, cât și din partea lui Paul Stănescu, contestarea unui astfel de scenariu a fost promptă și vehementă. „Cine nu are un Paul Stănescu în partid să-şi caute. Noi îl avem pe cel original!”, a transmis filiala social-democrată. Iar Paul Stănescu, personal, și-a exprimat exemplar crezul politic: „Am construit în Partidul Social Democrat, alături de oameni în care am crezut și care au crezut în mine. Am avut și victorii, și înfrângeri, și momente în care lucrurile n-au mers cum mi-aș fi dorit. Așa este politica. Dar una este să pierzi o funcție și cu totul alta să-ți pierzi convingerile. La vârsta pe care o am, nu mi-ar sta deloc bine să-mi schimb valorile și credințele politice după cum bate vântul. Social-democrația nu este pentru mine o etichetă pe care o înlocuiești când apare o ofertă mai convenabilă. Este o convingere pe care mi-am construit întreaga carieră politică”.
Când s-au orientat spre plumb în intenția lor de a obține aur printr-o reacție chimică, alchimiștii au avut în vedere proprietățile materiale ale plumbului, iar dintre acestea, cea care i-a atras cel mai mult a fost marea lui densitate, faptul că este un metal greu care, la încălzire, formează oxizi colorați, în galben-roșiatic sau brun-închis. Asemenea schimbări de aspect i-au încurajat pe alchimiști să creadă că reprezintă etape ale tranformării materiei.
Desigur că, încălzit în politică, și plumbul numit Paul Stănescu a format oxizi, mulți oxizi, iar pe unii dintre ei îi vedem continuându-i munca politică sau administrativă chiar de la cele mai înalte niveluri. Asemenea proprietate nu putea să scape conducătorilor AUR. În naivitatea lor, au crezut că au descoperit metoda prin care să-și sporească rapid și ușor rezervele de aur. Rămași la nivelul de cunoaștere al alchimiștilor medievali, n-aveau de unde să știe că, între timp, știința a pătruns în interiorul atomului și că plumbul și aurul sunt metale diferite esențial prin nucleele lor. Ceea ce face imposibilă transformarea unuia în celălalt printr-o reacție chimică. Ceea ce mai înseamnă că Paul Stănescu, deși retras puțin mai în spate, rămâne unul dintre greii PSD.
Constantin Smedescu
