Pe o suprafaţă de 42 de km pătraţi, în nord-vestul judeţului, într-un relief deluros, se întinde comuna Cârlogani, străbătută de pârâurile Beica şi Bălşoara. Este formată din satele Cârlogani, Cepari, Beculeşti, Scorbura şi Stupina. Judeţul Vâlcea o delimitează la nord, în timp ce la est se învecinează cu Strejeşti, la sud cu Pleşoiu, iar la vest cu comuna Morunglav. Dintre cele două mari sate ale comunei, primul care apare în istorie este Cepari. Într-un act emis la 3 februarie 1559, se menţionează că „boierii hotarnici aleg hotarele moşiei Ceparii de Jos, aflată alături cu Cocorăştii, Bărăştii şi Morunglav”. Apoi, la 13 noiembrie 1611, Radu Mihnea întăreşte marelui comis Bratu şi soţiei sale, Neacşa, mai multe sate, între care şi Cârlogani. La numai doi ani distanţă, în documentul din 7 ianuarie 1613, când se stabilesc hotarele unor moşii, printre martori este menţionat şi „Stanciul logofătul de Cepariul”. Celelalte sate apar mai târziu: Scorbura în 1828, Stupina în 1871. Recensământul din 1 iulie 1973 a înregistrat în comuna Cârlogani 3.787 de locuitori. În 2011 mai erau 2.329 locuitori.
Din 2012, primar în comuna Cârlogani este social-democratul Ionel Văduva. În urma alegerilor din 2016 a rezultat un Consiliu Local format din 11 consilieri, dintre care 8 sunt de la PSD, iar 3 de la ALDE.
– D-le primar, aţi fost ales, în 2016, pentru al doilea mandat. Cum aţi reuşit, având în vedere că, la Cârlogani, devenise tradiţie ca primarii să fie schimbaţi la fiecare tur de scrutin?
– Nu ştiu, probabil datorită firii mele de om deschis, sincer, înţelegător în raporturile cu toată lumea. Realizări deosebite nu prea am avut, ca să zic că acestea au stat la baza deciziei electoratului de a mă alege pe mine. M-am confruntat cu o perioadă foarte grea în primul mandat, determinată, în special, de datoria istorică pe care am moştenit-o. Se punea chiar problema supravieţuirii ca instituţie. De aceea, prima mea preocupare a fost să-mi fac o echipă puternică, devotată interesului public şi care să-şi cunoască şi să-şi respecte fişa postului. Astfel, unindu-ne cu toţii eforturile, am reuşit să repunem barca pe linia de plutire şi chiar să şi avem unele realizări.
– Constat un anume exces de modestie din partea dvs. Parcă nici n-aţi vrea să ne vorbiţi despre acestea. Ca să vă încurajez şi pentru sunt unul de-al locului, deci în cunoştinţă de cauză, vă spun că numai în primul mandat aţi realizat cât nu a reuşit niciunul dintre primarii de după 1989.
– Ei bine, dacă insistaţi, mă voi referi la câteva dintre ele. În primul mandat, am finalizat asfaltarea drumului comunal DC 18 A, pe toată lungimea lui de 2,5 km. Am început şi m-am apropiat de final cu asfaltarea drumului comunal DC 19 şi a celor 9 străzi adiacente. Am executat reparaţii la toate drumurile de acces la culturile din câmp. Am intervenit cu reparaţii curente la reţeaua publică de apă şi am modernizat bazinul şi rezervorul de apă, oferind locuitorilor una dintre cele mai curate ape potabile din judeţ. Reparaţii curente am făcut şi la cele două dispensare umane sau la cele două şcoli din comună unde învaţă în condiţii civilizate circa 170 de copii. Pentru aceştia şi pentru toţi tinerii din comună, am construit o bază sportivă cu două terenuri, unul de minifotbal şi altul de tenis de câmp. De asemenea, o piaţă agroalimentară modernă, unde în fiecare duminică vin oameni şi din judeţul vecin, Vâlcea, este un adevărat furnicar de oameni, vin şi de la distanţe mai mari, unii ca să vândă, alţii ca să cumpere. Peste toate acestea, am înfiinţat şi primele locuri de muncă din perioada postceauşistă, circa 50 în total., iar până în 2020 vreau ca acest număr să se tripleze. Brutăria, fabrica de confecţionat prefabricate din beton şi pavele şi fabrica de confecţii textile sunt primii piloni ai capitalismului din comuna Cârlogani, la acestea adăugându-se o serie de societăţi agricole, firme de construcţii, de vinificaţie etc., apărute ca rezultat al iniţiativei private şi care, toate, oferă o imagine destul de vie cu privire la ritmul de dezvoltare al comunei noastre.
– Nu ne-aţi spus nimic despre problemele de fond funciar. Să înţelegem că nu mai sunt?
– Off… Probleme mai mari ca la noi în acest domeniu cred că n-au mai fost nicăieri. Un talmeş-balmeş care s-a perpetuat de la o etapă la alta. Până să vin eu ca primar, nu se eliberaseră nici 50% din titlurile de proprietate. A fost una dintre promisiunile mele din campania din 2012, că mă voi ocupa în mod special de rezolvarea în totalitate a acestui tip de probleme. Am început cu inventarierea tuturor terenurilor şi apoi am trecut la procedura de eliberare a celorlalte titluri de proprietate. În prezent, este în curs de desfăşurare cadastrarea sistematică. Am depus proiectul la OCPI şi în curând vom începe înmânarea cărţilor funciare.
Cam aceasta a fost, în mare, partea vizibilă a activităţii noastre din primul mandat. Partea invizibilă a constat din elaborarea de proiecte pe baza cărora să dăm un nou impuls dezvoltării comunei. Unul dintre ele se referă la construirea unei săli de sport, altul a avut în vedere reabilitarea din temelii şi modernizarea Căminului Cultural din satul Cârlogani – o investiţie de 12 miliarde de lei vechi, prin Compania Naţională de Investiţii, care s-a şi finalizat. Pe 20 februarie 2017 a avut loc recepţia finală. O investiţie care a meritat toţi banii. Acum se pot organiza aici nunţi, botezuri, copiii îşi pot organiza toate serbările aici, fetele de la ansamblul de dansuri populare pot face repetiţii, ca şi băieţii de la jocurile de căluşari. Astfel, viaţa culturală a primit un impuls deosebit, comuna noastră fiind renumită ca vatră folclorică.
– Ce proiecte mai importante aveţi pentru acest al doilea mandat?
– Una dintre priorităţi se referă la modernizarea drumurilor de interes local. În acest sens am elaborat un proiect pe Măsura 7.2., altul pe Măsura 4.3., referitor la asfaltarea a 8 km de drumuri de exploatare agricolă. Totodată, am conceput şi un proiect mai complex ce integrează înfiinţarea unor structuri economice de tip IMM, un after-school, cursuri profesionale de ucenici, reabilitarea caselor celor cu nevoi sociale. Prin PNDL-2 avem aprobată finanţarea pentru reabilitarea şi extinderea Şcolii Gimnaziale din satul Cârlogani, precum şi pentru continuarea lucrărilor la reţeaua de canalizare. La acest din urmă proiect, lucrările sunt în plină derulare şi estimăm că în toamnă toate satele din comună vor avea reţea de canalizare. Într-un viitor nu prea îndepărtat, sperăm să obţinem finanţare şi pentru proiectul ce prevede consolidarea unor zone expuse alunecărilor de teren. În satul Bălşoara, de pildă, o alunecare de teren s-a soldat cu distrugerea a 3 case şi dacă nu vom consolida malul respectiv, se poate să avem în continuare evenimente de acest gen. Sunt necesare cheltuieli mari, pe care nu ni le putem permite de la bugetul local. De aceea am solicitat ajutor de la Guvern şi sperăm să fim ajutaţi să rezolvăm şi această problemă.
– Pentru introducerea gazelor, ce demersuri aţi făcut?
– Proiectul este depus la Ministerul Economiei încă din 2014. Mai mult decât să-l reactualizăm şi să sperăm că se vor găsi investitori care să realizeze această lucrare, nu putem face.
– Ce vă mai doriţi pentru comuna dvs?
– Dar câte nu mi-aş dori! Pentru că suntem la mai mult de 20 de km de Slatina, am avea nevoie, de pildă, de o subunitate de pompieri. Un serviciu ISU, cu maşină de pompieri, ar fi extrem de benefic pentru comună, dar cu ce bani să-l înfiinţăm? Banii de la bugetul local abia ne ajung pentru salarii. Şi să ştiţi că n-am mărit salariile funcţionarilor din Primărie cu mai mult de 25%! Aveam voie prin lege să le măresc la plafonul maxim, dar am ţinut cont de mărimea bugetului local şi am zis să nu ne întindem mai mult decât ne este plapuma. Nu puteam nici să procedez la mărirea taxelor locale, ca să iau de la oameni pentru a ne mări noi salariile. Îmi mai doresc asfaltarea drumului comunal DC 22, care face legătura cu localitatea Strejeşti, asfaltarea tururor străzilor perpendiculare pe drumul judeţean DJ 677 şi câte şi mai câte, cum am spus.
– Intenţionaţi să candidaţi pentru un al treilea mandat?
– Deocamdată sunt la jumătatea celui de-al doilea şi nu mă gândesc decât să fac tot ce-mi stă în putinţă pentru ca în comuna Cârlogani locuitorii să beneficieze de condiţii de viaţă la standarde europene. Iar faptul că sunt pe un drum bun se vede şi din aceea că tot mai mulţi dintre tinerii plecaţi prin străinătate se întorc şi-şi construiesc case noi, stabilindu-se definitiv în comuna în care s-au născut.
– Vă mulţumesc, d-le primar.
