15 octombrie 2017 – ziua referendumului cu privire la atribuirea denumirii OLT- ROMANAŢI, judeţului Olt, poate devenii ziua istorică în care o nedreptate făcută în urmă cu 77 de ani, să fie reparată moral de votul cetăţenilor dat la referendum.
Pe 22 aprilie 2017, în ultima zi a Săptămânii Luminate, o zi parcă predestinată doleanţelor romanaţenilor, ,la Restaurantul RETRO din Caracal (Casa Doldurea) ,lua naştere grupul de iniţiativă pentru susţinerea proiectului Olt – Romanaţi, coordonat de senatorului Paul Stănescu. Din grupul de iniţiativă a făcut parte Silviu Neacşu – prefectul judeţului Olt, Marius Oprescu-preşedintele Consiliului Judeţean,Preasfinţitul Sebastian-episcop al Slatinei şi Romanaţiului,senatorii Renică Diaconescu şi Siminica Mirea, deputaţii; Alexandru Stănescu, Dan Ciocan, Marius Iancu şi Florin Iordache,Virgil Delureanu-vicepreşedinte CJ Olt, primarul Caracalului-Liviu Radu şi viceprimarul Octavian Stănescu,omul de afaceri Marian Doldurea,Generalul Constantin Lucescu, profesori, istorici , medici,cadre militare în rezervă şi numeroşi reprezentanţi ai presei
După 4 luni de la prima întâlnire a grupului de iniţiativă de la Caracal,
preşedintele Consiliului Judeţean Olt iniţiază un proiect de hotârâre
cu privire la realizarea unui referendum pe data de 15 octombrie, referitor la atribuirea denumirii Olt – Romanaţi, judeţului Olt, proiect ce a fost supus dezbaterii şi votului consilierilor judeţeni în şedinţa ordinară a Consiliului Judeţean din luna august .
Iniţiativa preşedintelui Consiliului Judeţean Olt, Marius Oprescu votată cu moajoritate de voturi de consilierii judeţeni, aceea de organizarea unui referendum prin care populaţia judeţului să-şi spună cuvântul dacă este de acrd sau nu cu schimbarea denumirii judeţului Olt în Olt-Romanaţi, merită salutată şi apreciată.
„Actualul judeţ Olt este format din două judeţe istorice,fostul judeţ istoric Olt şi fostul judeţ istoric Romanaţi.Prin acest referendum, încercăm să aducem o repraţie morală, atribuind judeţului Olt denumirea de Olt-Romanaţi. Nu se schimbă nimic, nici un act de identitate,permis de conducere,certificat de naştere, paşaport, plăcuţele de înmatriculare ale maşinilor nu vor fi schimbate, decât la termenul de expirare”, a declarat Marius Oprescu preşedintele Consiliului Judeţean Olt.
„Județul Romanați a fost una dintre unitățile administrative ale Regatului României, care a dăinuit fără întrerupere, încă de la întemeierea Țării Românești, prima atestare documentară datând din 1 august 1496 din timpul domniei lui Radu cel Mare, acest județ fiind puternic legat și de numele unificatorului de țară Mihai Viteazul, care avea la Caracal curte domnească.
Situat în sud-estul Olteniei, mărginit de malul drept al Oltului pe o lungime de 94 km și în partea de sud de apele Dunării de-a lungul a 59 km, învecinat cu județul Dolj la vest și județul Vâlcea la nord, județul Romanați avea o suprafață de 3.560 kmp, o bună dezvoltare economico-socială și o viață culturală deosebită, capitala județului fiind la Caracal.
Pe hotarul județului Romanați s-a dezvoltat una din cele mai puternice culturi neolitice, piesele de ceramică cu o vechime de peste 6000 de ani descoperite în șantierele arheologice deschise în județ fiind dovezi de necontestat.
La acestea se adaugă, pe teritoriul “celui mai bogat județ în vechi denumiri romane” urmele cetăților Antina, Romula, Celei, Catra Nova, Islaz, Slăveni și Vădastra. Faptul că prezența romană a fost aici foarte intensă o dovedesc descoperirile arheologice de la Romula, Reșca de astăzi, unde se pare că a fost capitala Daciei Inferioare.
Redescoperirea valorii cognitive a acestui simbol se impune cu atât mai mult cu cât Romanațiul este una dintre puținele denumiri geografice care include numele poporului român (Romanați este derivat din termenul Roma nati – născuți la Roma), toponim care ar trebui să fie prezent în numele unității administrativ teritoriale – județul Olt, înființat prin înglobarea fostului județ Romanați.
De-a lungul timpului, Romanațiul a contribuit la realizarea proiectului statalității noastre, iar prin cei trei domnitori pe care i-a dat Țării Românești, Radu Bădica (1623 – 1624), Matei Basarab (1632 – 1654) și Constantin Brâncoveanu (1688 – 1714) a îmbogățit în chip strălucit tradiția dinastică a românilor.
În Romanați, la Islaz, a fost adoptată Constituția din 9 iunie 1848, document care reprezintă „gestul simbolic” prin care axa vieții noastre politice și culturale s-a schimbat din Răsărit în Apus.
Înțelegând spiritul timpului, romanațenii s-au alăturat, în anii 1859, 1977 și 1918, efortului național pentru formarea statului modern român, cucerirea independenței și înfăptuirea Marii Uniri, confirmând spiritul viu al „paradigmei unirii” din acest loc de trăire și simțire românească.
Romanațiul istoric a dat culturii și științei românești numeroase personalități de anvergură care prin contribuțiile lor au îmbogățit patrimoniul inteligenței și avuției naționale: poetul Virgil Carianopol, compozitorul Radu Șerban, pictorul Marius Bunescu, fizicianul Neda Marinescu, istoricul Vasile Maciu, academicianul Cristea Mateescu, matematicianul George Dincă, căruia Consiliul Județean Olt i-a conferit titlul de “Cetățean de Onoare al Județului Olt” la data de 28.01.2016.Tradiția și creația populară romanațeană au fundamentat aici o zonă etno-folclorică distinctă, piese de rezistență precum călușarii, scoarța romanațeană și ceramica de Vădastra cu spirala ei venită din vremuri imemoriale, purtând cu ele o semnătură simbolică a vieții și sentimentelor locuitorului acestui spațiu inconfundabil.
Prin Legea nr. 5 din 6 septembrie 1950 s-a realizat după model sovietic raionarea administrativ economică a teritoriului național. Legea menționată prevedea desființarea unităților teritorial-administrative tradiționale: județele, plasele și comunele, țara fiind împărțită în regiuni și raioane.
Județul Romanați desființat odată cu reforma administrativă din 6 septembrie 1950, a fost una dintre cele 32 de unități administrative ale Regatului României și singurul din cele cinci județe ale Olteniei care evocă latinitatea poporului român, așa cum afirma academicianul Răzvan Theodorescu, în data de 23 noiembrie 2014, pe scena Teatrului Național din Caracal.
Odată cu adoptarea Legii nr.2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România, Romanațiului și locuitorilor acestuia li s-a făcut o mare nedreptate, acest județ nemaiapărând pe harta țării deoarece teritoriul lui a fost înglobat majoritar în actualul județ Olt.
Oltul și Romanațiul au împletit o istorie comună prin poziția geografică din stânga și dreapta Oltului inferior, prin viață economică, tradiții și cultură comune, prin legăturile de familie și de rudenie din cele două județe, prin contribuțiile comune la realizările din actualul județ Olt.
Completarea denumirii actualului județ OLT cu sintagma ROMANAȚI reprezintă o reparație morală și istorică pentru locuitorii vechiului județ Romanați, care prin contribuția spirituală, culturală și artistică adusă au îmbogățit patrimoniul cultural al județului nostru.
Astfel, consultarea cetățenilor județului prin referendum, în vederea atribuirii denumirii Olt – Romanați județului Olt semnifică un real și profund caracter reparatoriu pentru locuitorii unui hotar nedreptățit”
Iniţiativa preşedintelui Consiliului Judeţean a avut la bază doleanţele repetate ale locuitorilor din dreapta râului Olt, care au solicitat cel puţin reparaţia morală faţă de Romanaţi. După 77 de ani de la ştergerea Romanaţiului de pe harta administrativă a ţării, strigătul de durere al romanaţenilor, trăirile şi sentimentele lor faţă de Romanaţi, au fost în sfârşit auzite de cei care conduc destinele judeţului. După 77 de ani s-a dovedit că graniţele sufleteşti nu pot fi distruse şi spiritul romanaţean nu poate fi îngenuncheat sau cenzurat.
Pe 15 octombrie, prin votul dat la referendum cetăţenii judeţului Olt pot şterge lacrima de pe obrazul fraţilor lor romanaţeni.
