La circa 9 km nord de Slatina, pe o suprafaţă de 51,8 km pătraţi, se întinde comuna Curtişoara, formată din satele: Curtişoara, Proaspeţi, Linia din Vale, Dobrotinet, Pietrişu şi Raiţiu. Teritoriul său este străbătut de drumul judeţean DJ 546, de râul Olt şi de pârâul Teslui. Se învecinează la nord cu Teslui, la est cu Priseaca, la sud cu Slatina, iar la vest cu Strejeşti şi Pleşoiu. În satele Raiţiu şi Proaspeţi s-au descoperit urme de locuire încă din preistorie, de la confluenţa paleoliticului superior cu neoliticul. Cele mai vechi atestate documentar sunt satele Curtişoara şi Dobrotinet, care apar împreună în documentul din 20 iunie 1489, prin care Vlad Călugărul întăreşte lui Milco stolnic şi rudelor sale „a şasă parte din Curtişoara… şi şasă parte din Dobrotinet”. De asemenea, din timpul lui Matei Basarab datează o piatră inscripţionată cu litere chirilice, descoperită în satul Curtişoara. La 1 iulie 1973, populaţia comunei era de 5.375 locuitori, cei mai mulţi trăind în satul Curtişoara, 27,1%, apoi în Dobrotinet – 26%, câte puţin peste 13% în satele Pietrişu, Proaspeţi şi Linia din Vale, cei mai puţini, în satul Raiţiu, 6,8%. La ultimul recensământ postdecembrist, în comuna Curtişoara s-au înregistrat 4.192 locuitori. Alegerile locale din 2016 au adus la conducerea comunei un Consiliu Local în următoarea structură politică: 10 consilieri PSD, 2-ALDE şi 1-PNL. Viceprimar este Florel Dumitraşcu.
Aflat la primul mandat, Gheorghe Gănescu nu a fost deloc străin de problemele Primăriei din Curtişoara. De profesie inginer agronom şi om de afaceri, consilier local din 2008, a avut nenumărate contacte cu Primăria şi a ştiut, atunci când s-a decis să candideze, cam cu ce fel de electroni erau încărcaţi atomii administraţiei locale. Energia negativă imprimată acestora de o administraţie liberală în derivă a făcut ca prea mulţi electroni să se detaşeze de nucleu şi să nu se mai simtă atraşi de acesta prin nicio legătură. Prea mulţi electroni liberi, navigând la întâmplare într-o atmosferă ostilă şi mulţi alţii, aflaţi pe ultimul strat al învelişului electronic, manifestând serioase tendinţe centrifuge – aceasta a fost, în esenţă, prima problemă cu care s-a confruntat noul primar, imediat după câştigarea alegerilor. Păstrându-ne în aceeaşi notă metaforică, în foarte scurt timp, ca un veritabil chimist, încă tânărul primar social-democrat, născut pe 12 noiembrie 1971, a ştiut să umble acolo unde legăturile covalente erau cele mai slabe şi, întărindu-le, a reuşit să adune din nou în jurul nucleului toţi electronii care, altfel, ar fi rătăcit în continuare în vidul cosmic.
– Sunţeţi la primul mandat. Este grea pălăria de primar?
– Nicio pălărie nu este grea dacă numărul ei se potriveşte pe capul celui care o poartă. Când m-am decis să candidez, am ştiut ce număr port la pălărie, aşa că acum mă simt confortabil şi sunt mândru că oamenii din Curtişoara m-au îndreptăţit să port această pălărie frumoasă. Îi asigur, şi prin intermediul dvs, că nu o voi lăsa să-mi cadă de pe cap, oricât de tare ar bate vreun vânt potrivnic, dinspre orice zonă de interese străine de binele comunităţii.
– Cu ce aţi pornit la drum? Aţi avut un punct de plecare?
– În timp ce în toate comunele judeţului s-a mişcat câte ceva, unele reuşind chiar salturi spectaculoase pe verticala dezvoltării, în comuna Curtişoara, în ultimii 4 ani de administraţie liberală, timpul a stat pe loc, nu s-a făcut nimic. Vă închipuiţi că la doi paşi de Slatina, având şi o populaţie numeroasă, Curtişoara nu are canalizare? Dar câte nu mai are! Nici măcar nişte şanţuri de scurgere a apelor pluviale nu erau, iar acolo unde erau, trebuiau taluzate ca să fie eficiente. Nişte lucruri elementare care s-ar fi putut face uşor, fără cine ştie ce cheltuială, dacă exista un minimum de spirit gospodăresc. Am pornit, aşadar, de la asemenea lucruri elementare, în credinţa că, dacă peştele de la cap se împute, tot de la cap trebuie să înceapă şi procesul invers, de împrospătare şi readucere la viaţă. Adică, dacă în Primărie am găsit nişte oameni debusolaţi, practic, deconectaţi de la tabloul de comandă al interesului public, m-am ambiţionat să cred că aceiaşi oameni, eliberaţi din nişte chingi ale terorii, pot scoate locomotiva dezvoltării de pe linia moartă pe care o abandonase fosta conducere şi să o repună pe drumul cel bun. Vreau să spun că am găsit aici un grup de adevăraţi profesionişti ai administraţiei locale, pe care mă bazez în continuare, fiind suficient din partea mea să le arăt încrederea şi respectul de care n-au avut parte în cei 4 ani anteriori.
– Aveţi deja un an şi jumătate de vechime în funcţie. Ce realizări putem consemna?
– Prima mea realizare importantă ca primar a fost depunerea proiectului de canalizare pentru satele Curtişoara, Dobrotinet şi Pietrişu. Firma care a câştigat licitaţia, „Grup Primacons”, a început deja lucrările. Proiectul, pe fonduri europene, este deci în stadiu de implementare, întreaga reţea totalizând o lungime de 12.523 metri. Totodată, prin PNDL-2, avem aprobată finanţarea pentru implementarea proiectului numit „Înfiinţare reţea publică de apă uzată şi staţie de epurare în satele Proaspeţi şi Linia din Vale”. Lucrările, în valoare de 11.872.766 lei, vor începe la primăvară, aşa că, odată cu terminarea lor, vom avea canalizare în toată comuna. În felul acesta va fi rezolvată cea mai mare problemă a locuitorilor din comuna noastră, căci, în lipsa canalizării, stratul de suprafaţă al pânzei freatice nu mai corespundea întru totul normelor de potabilitate. De rezolvarea acestei probleme am legat asfaltarea străzilor laterale, în sensul că abia după ce vom termina cu canalizarea vom putea realiza şi asfaltarea, ordinea corectă aceasta fiind: întâi canalizarea şi apoi asfaltarea, şi nu invers. Avem în vedere toate străzile laterale, nu va mai rămâne niciun metru de drum comunal neasfaltat în Curtişoara. Tot la capitolul infrastructură aş mai consemna şi realizarea unui drum de exploataţie agricolă, prin atragere de fonduri europene, în lungime de 6 km, finalizat în vara acestui an. Desigur, nu mă pot lăuda cu prea multe lucruri, în timpul scurt de când sunt primar, dar tot aş mai putea să vă spun că am dotat cu tot ce trebuie noua grădiniţă din satul Dobrotinet, construită cu bani de la Banca Mondială şi dată în folosinţă în toamna lui 2016. De asemenea, în momentul de faţă ne apropiem cu finalizarea lucrărilor de reabilitare a dispensarului comunal şi tocmai ce am început lucrările de reabilitare a sediului Primăriei, ambele aceste obiective fiind susţinute financiar din bugetul local.
Iar de anul viitor, vom ataca încă două obiective: reabilitarea şi modernizarea căminului cultural şi a iluminatului stradal.
– Despre cultură, sport, învăţământ, ce ne puteţi spune?
– În comuna noastră activează Ansamblul Folcloric „Flori de Măr”, care ne-a făcut cunoscută comuna peste tot în ţară şi în străinătate, participând la numeroase concursuri şi câştigând premii importante, de obicei premiul I. Din rândurile copiilor care alcătuiesc acest ansamblu s-a ridicat deja un nume devenit celebru: Emilia Dorobanţu, ciocârlia Oltului şi a Curtişoarei. Avem şi un grup vocal, „Oltencuţele”, de asemenea onorat cu numeroase premii, ceea ce ne îndreptăţeşte să susţinem şi mai consistent activitatea culturală din comuna noastră. În acest sens vreau să vă mai spun că în Grădina de Vară „La umbra nucului bătrân” am amplasat o scenă modernă, dotată cu instalaţie de sonorizare şi lumini după toate standardele, iar unul dintre obiectivele noastre de viitor, cum v-am spus, se referă la reabilitarea şi modernizarea căminului cultural. În ce priveşte învăţământul, reţineţi că avem o şcoală generală cu clase de la I la VIII în satul Curtişoara, tot aici avem şi o grădiniţă cu program normal, cu două grupe de copii, 30 în total, altă grădiniţă în Dobrotinet, cu o grupă de 17 copii şi, a treia grădiniţă, în satul Proaspeţi, cu 20 de preşcolari. În total, ne apropiem de un număr de 300 de şcolari şi preşcolari. În fiecare an, de 1 iunie, de Moş Nicolae şi de Moş Crăciun, Primăria şi Consiliul Local oferă daruri copiilor. Pentru transportul lor la şcoală dispunem de două microbuze. Toate unităţile şcolare din comuna noastră sunt dotate corespunzător, după toate normele, inclusiv cele cerute de ISU. În legătură cu activitatea sportivă, avem o bază sportivă modernă şi o echipă de fotbal, Oltul Curtişoara, care ne reprezintă comuna în Liga a IV-a, de ea ocupându-se prof. Marius Popa, de la DJTS Olt. Ziua Comunei se sărbătoreşte în fiecare an în prima duminică a lui octombrie. Anul acesta a căzut pe 1 octombrie, a fost a VIII-a ediţie, onorată de participarea unui public mai numeros ca niciodată şi de prezenţa aproape a întregii conduceri administrative şi politice a judeţului Olt, în frunte cu preşedintele Consiliului Judeţean, Marius Oprescu.
– Că tot veni vorba, cum caracterizaţi colaborarea cu Consiliul Judeţean?
– Dacă ar fi să mă rezum la două cuvinte, acestea ar fi: foarte bună. Şi n-aş exagera cu nimic, căci realmente am simţit tot timpul sprijinul Consiliului Judeţean, a fost aproape de noi la aprobarea proiectelor, ne-a dat sentimentul că nu suntem singuri în lupta cu problemele de tot felul. Cât despre oamenii din Consiliul Local şi din Primărie, nu am cuvinte să-mi exprim întreaga mea mulţumire pentru modul în care au răspuns la toate solicitările, pentru angajamentul lor necondiţionat în strădania de a ridica măcar cu o treaptă mai sus nivelul de civilizaţie şi bunăstare din comuna noastră. Şi nu în ultimul rând, aş sublinia aici sprijinul venit din partea cetăţenilor. Îi simt alături de mine şi îi asigur, din nou, că nu-i voi dezamăgi, că le voi răsplăti încrederea prin rezolvarea celor mai spinoase probleme cu care se confruntă comunitatea, chiar şi a unor probleme personale, acolo unde este posibil, şi că voi face tot ce va depinde de mine pentru binele tuturor.
– Un bine care însă depinde de foarte mulţi factori. Ce ziceţi, de pildă, de factorul investiţii? Sunt locuri de muncă în Curtişoara?
– Fiind o comună limitrofă Slatinei, mulţi curtişoreni lucrează pe la întreprinderile din Slatina. Alţii şi-au căutat de muncă prin alte ţări, dar lucrul cel mai important şi mai frumos care ni s-a întâmplat în ultimul timp este că la noi în comună s-a hotărât să investească societatea MECHROM, care produce componente pentru biciclete. Aici lucrează deja 150 dintre localnici, iar când toate liniile de producţie va fi finalizate, aici vor putea lucra circa 400 de oameni. Vă daţi seama ce înseamnă aceasta pentru comuna noastră? Aur curat, un El Dorado în variantă curtişoreană, spre care se vor îndrepta mulţi dintre tinerii noştri care, acum, caută aur în deşertul cu iluzii al străinătăţii.
– Ce aşteptaţi, în mod special, de la 2018?
– Nu am aşteptări speciale, doar sănătate şi mulţumiri sufleteşti pentru mine şi familia mea, ca şi pentru toţi concetăţenii mei din Curtişoara. Şi aş mai vrea ca toţi românii să fie mai uniţi, căci intrăm în al 100-lea an de la Marea Unire a teritoriilor româneşti aflate până atunci sub diferite stăpâniri străine. Se pare însă că această dezbinare teritorială istorică a rămas ca o rană încă deschisă în sufletul acestui popor ai cărui politicieni contemporani nu reuşesc să se înţeleagă între ei şi să pună capăt războiului româno-român, declanşat în acel însângerat decembrie 1989. Sper ca manifestările generate de aniversarea a 100 de ani de la împlinirea visului secular de unire al românilor să ne ofere tuturor ocazia unei introspecţii adânci şi lămuritoare în legătură cu rosturile pe care le avem de îndeplinit în continuare, ca popor.
– Aşa să fie, d-le primar. Vă mulţumesc.
