O nouă propunere privind reorganizarea administrativ-teritorială a României a fost lansată de primarul municipiului Craiova, Lia Olguța Vasilescu. Edilul consideră că o eventuală comasare a județelor ar trebui să pornească de la actualele regiuni de dezvoltare, pentru a reduce birocrația și a facilita accesarea fondurilor europene. O asemenea variantă ar viza inclusiv județul Olt, care face parte din Regiunea Sud-Vest Oltenia, alături de Dolj, Gorj, Mehedinți și Vâlcea.
Discuțiile despre modificarea hărții administrative a României continuă, în condițiile în care în interiorul PSD sunt analizate mai multe scenarii. După varianta avansată de europarlamentarul Dragoș Benea, care a indicat organizarea teritorială a Curților de Apel drept posibil punct de plecare, Lia Olguța Vasilescu vine cu o abordare diferită, bazată pe structurile regionale deja existente.
Primarul Craiovei susține că principalul criteriu al unei asemenea reforme ar trebui să fie eficiența administrativă, în special în cazul investițiilor realizate cu finanțare europeană. Potrivit acesteia, proiectele care implică mai multe județe sunt adesea îngreunate de proceduri birocratice și de necesitatea obținerii unor aprobări de la instituții diferite.
Pentru a exemplifica dificultățile întâmpinate, edilul a făcut referire la un proiect regional de alimentare cu apă, inaugurat recent la Craiova. Investiția a necesitat 13 ani pentru finalizare, dintre care șapte au fost consumați de procedurile administrative, în condițiile în care lucrările au implicat două județe.
În opinia sa, folosirea actualei împărțiri în regiuni de dezvoltare ar putea simplifica gestionarea investițiilor și ar permite o coordonare mai eficientă a proiectelor de infrastructură. România are în prezent opt asemenea regiuni, care reunesc mai multe județe și sunt utilizate în procesul de planificare și implementare a programelor europene.
Pentru județul Olt, o reorganizare după acest model ar însemna includerea într-o eventuală structură administrativă comună cu Dolj, Gorj, Mehedinți și Vâlcea, cele cinci județe care formează Regiunea Sud-Vest Oltenia. În prezent, Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia coordonează activități legate de dezvoltarea regională și gestionarea unor programe cu finanțare europeană.
Totuși, o astfel de variantă nu presupune, în acest moment, desființarea județului Olt. Nu există o decizie privind modificarea limitelor administrative, iar forma concretă a unei eventuale regionalizări, inclusiv stabilirea reședințelor noilor structuri, nu a fost definită.
Lia Olguța Vasilescu a precizat că propunerea reprezintă exclusiv opinia sa și nu constituie o poziție oficială a PSD sau a Guvernului. De asemenea, a arătat că reorganizarea va necesita consultări cu Asociația Municipiilor din România și cu celelalte structuri reprezentative ale administrației locale.
Dezbaterile vizează și posibilitatea comasării unor localități din apropierea marilor orașe. Potrivit edilului Craiovei, părerile primarilor sunt împărțite, unii susținând extinderea municipiilor prin includerea localităților din zonele metropolitane, în timp ce alții nu consideră oportună o asemenea schimbare.
În paralel, europarlamentarul PSD Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru pentru reforma administrativă, susține că modificările trebuie să includă atât reorganizarea comunelor și orașelor, cât și reducerea numărului de județe. Una dintre variantele discutate pornește de la structura celor 15 Curți de Apel, ceea ce ar putea conduce la o diminuare considerabilă a actualului număr de unități administrative județene.
Reprezentanții PSD au indicat anul 2028 drept posibil orizont pentru aplicarea reformei, în legătură cu viitoarele alegeri locale și cu noul exercițiu financiar european. Până atunci, propunerile urmează să fie analizate, fără ca o formulă definitivă să fi fost aprobată.
Pentru județul Olt, miza unei asemenea schimbări ar putea fi importantă, având în vedere posibilele modificări privind organizarea instituțiilor, gestionarea bugetelor și administrarea investițiilor publice. Deocamdată, însă, toate variantele prezentate rămân la nivel de propuneri, iar viitorul actualelor județe depinde de deciziile care vor fi luate în cadrul procesului de reformă.






