– D-le primar, când aţi venit la Găvăneşti, ca primar, aveaţi deja o idee bine conturată despre ce înseamnă administraţia locală. Cum aţi resimţit trecerea de la un tip de administraţie, de oraş, la altul, de comună?
– Să ne înţelegem, la Balş n-am fost direct implicat, n-am fost primar, dar, aşa cum aţi spus, din poziţia mea puteam să fiu la curent cu toate problemele de administraţie. Să ştiţi că acestea nu diferă prea mult de la o localitate la alta. Diferenţele ţin mai mult de dimensiunea lor, iar Balşul nu este un oraş prea mare, astfel încât, devenind primar în Găvăneşti să resimt o diferenţă semnificativă. Pe de altă parte, într-adevăr, experienţa de acolo m-a ajutat să intru direct în problemele specifice acestei comune, să nu am nevoie de o perioadă de tatonare şi adaptare.
– În 2016, oamenii v-au ales pentru al treilea mandat. Cum le-aţi câştigat încrederea?
– Pur şi simplu, căutând să fiu tot timpul eu însumi, să fiu acelaşi pentru toţi oamenii, să nu mă transform în funcţie de persoana cu care interacţionez. Vreau să spun că nu am făcut niciodată diferenţe între oamenii care intră în Primărie, pe toţi i-am tratat la fel şi am încercat pe cât am putut să le rezolv problemele personale. Totodată, n-am fost deloc indiferent la ceea ce interesează toată comuna, la ceea ce poate să facă traiul locuitorilor mai civilizat, în ton cu vremurile. În consecinţă, am încercat să răspund prompt la toate nevoile comunei, să fac ceea ce era de făcut şi să-mi organizez astfel activitatea, încât să pot găsi soluţii şi la celelalte probleme, care nu mai depindeau numai de mine, necesitând implicarea unor factori judeţeni sau naţionali.
– Care au fost cele mai importante proiecte pe care le-aţi implementat?
– Unul dintre proiectele foarte mult aşteptate s-a referit la înfiinţarea sistemului de canalizare, cu staţie de epurare, care conferă o binemeritată notă de civilizaţie în această comună, oamenii simţind realmente că au trecut un prag către o viaţă mai decentă. Deocamdată, avem canalizare numai în Băleasa şi puţin în Găvăneşti, dar urmează să ne extindem. Pe la începutul lui 2015 am inaugurat baza sportivă de la Băleasa, chiar peste drum de şcoală, oferind copiiilor, dar şi tinerilor, în general, posibilitatea de a practica sportul în cele mai bune condiţii. Valoarea totală a proiectului s-a ridicat la 100.000 de euro, bani pe care i-am accesat prin GAL – „La noi în sat”. Baza sportivă înseamnă un teren sintetic în lungime de 40 de metri şi în lăţime de 20 de metri, o tribună cu 60 de locuri, vestiare, grupuri sanitare cu duşuri, centrală termică şi instalaţie de nocturnă, cu menţiunea că pe respectivul teren se pot practica şi alte sporturi, nu numai fotbalul. În ce priveşte drumurile, în afara celor drumuri judeţene, DJ 643 A (Găvăneşti-Vulpeni) şi DJ 643 C (Găvăneşti-Vulpeni-Dobreţu), comuna e străbătută de drumurile comunale DC 3 (Găvăneşti-Broşteni) şi DC 4 (Găvăneşti-Băleasa-Gherceşti, din jud.Dolj). Asfaltarea drumurilor comunale a fost una dintre priorităţile mele, reuşind în acest sens, până acum, să asfaltez 4,7 km şi intenţionând să continui până la asfaltarea completă a întregii reţele. Totodată, pentru că din drumurile principale, plecând spre culturi, pajişti, vii sau livezi, se ramifică numeroase drumuri de exploatare, drumuri de pământ, am în vedere şi modernizarea acestora, astfel încât să nu se mai circule atât de greu din cauza gropilor, şanţurilor şi denivelărilor.
– Pentru şcoală, care v-au fost cele mai importante preocupări?
– În comună avem două şcoli, una cu clasele 1-4, la Broşteni, şi alta cu clasele 1-8, la Băleasa, şcoli reabilitate şi aduse la standardele cerute de exigenţele unui învăţământ de calitate. Mai avem şi 3 grădiniţe, una mai veche, dar în bună stare, una nou construită în satul Găvăneşti şi a treia se află în construcţie în satul Băleasa. Avem în total în jur de 170 de copii în şcoli şi grădiniţe, copii pe care ne străduim să-i creştem frumos şi să le oferim educaţia şi cunoştinţele corespunzătoare acestui nivel de vârstă.
– În acest mandat, ce v-aţi propus?
– În primul rând, am în vedere extinderea canalizării în satele Găvăneşti şi Broşteni. Mai departe, ne vom concentra pe câteva obiective pe care sper să le putem realiza în condiţiile unui buget care nu mai este deloc la nişte dimensiuni comparabile cu cele din anii trecuţi. Concret, mă gândesc la modernizarea sistemului de iluminat public, la reabilitarea dispensarului, a sediului Primăriei care, vedeţi şi dvs., aşa cum arată acum nu se prea poate numi sediu de Primărie. De asemenea, intenţionez şi construirea unui cămin cultural, ca şi intensificarea eforturilor pe linia întreţinerii curăţeniei în comună, determinarea oamenilor să fie mai atenţi cu lucrurile care ţin de asigurarea unui aspect frumos şi îngrijit al comunei noastre.
– Până să intrăm în Uniunea Europeană, aproape că nimeni nu se mai gândea la întreţinerea izlazurilor. Oamenii îşi creşteau vitele cum puteau, pe unde apucau. Din 2010 au început să vină banii europeni şi pentru izlazuri. Banii au fost însă viraţi în conturile primăriilor, neînsoţiţi de norme clare în ce priveşte utilizarea lor. Timp de 5 ani, 16 milioane de euro s-au tot pompat în conturile primăriilor, pentru lucrări de îmbunătăţire a izlazurilor, dar acestea arată la fel, peste tot: pline de muşuroaie, de pietre, resturi de cărămidă, mărăcinişuri etc. Suprafaţa totală ocupată cu pajişti în judeţul Olt este de 28.000 de hectare. Un potenţial de dezvoltare imens, care însă, din păcate, nu este valorificat decât în mică măsură. Cum stau lucrurile, din acest punct de vedere, la Găvăneşti?
– În legătură cu pajiştile, a fost emisă Legea 86 din iulie 2014 care a introdus ordinea în exploatarea acestui tip de terenuri agricole. Astfel, într-un fel, legea îi obligă pe crescătorii de animale să se asocieze, urmând ca izlazurile să fie concesionate acestor asociaţii, crescătorii de animale având dreptul de utilizare numai în conformitate cu hotărârile consiliilor locale şi numai dacă şi-au declarat toate efectivele de bovine, ovine, caprine sau ecvide. Totodată, legea obliga primăriile să elaboreze documentaţii pedologice şi agrochimice pe care să le depună la OSPA, în vederea întocmirii Proiectului de Aşezământ Pastoral la nivel de UAT. Se dădea şi un termen, numai că, prin Legea 16/2016, acest termen a fost prelungit până în anul 2018. Primarii care au întocmit astfel de proiecte, până la apariţia acestei legi, le-au întocmit cu bani de la bugetul local. Sunt proiecte destul de costisitoare pentru că trebuie efectuate planurile cadastrale, apoi studii care să cuprindă descrierea solului, a florei şi a calităţii pajiştei. Noua legislaţie a venit în sprijinul consiliilor locale, aşa că banii pentru astfel de proiecte sunt acordaţi de Ministerul Agriculturii. Când vor veni aceşti bani, vom începe şi noi să elaborăm documentaţia necesară.
– Se poate vorbi despre nişte tradiţii şi în comuna Găvăneşti?
– Desigur, având în vedere vechimea acestei localităţi, care coboară mult sub timpul atestării documentare. De pildă, s-a descoperit aici un topor din neolitic, iar meşteşugul ceramicii este atestat prin descoperiri arheologice care datează încă din secolul al VI-lea. Foarte vechi este şi bâlciul anual, care se ţine în ziua Sfintei Marii, pe 15 august. Am în vedere apoi meşteşugurile tradiţionale, precum tâmplăria, croitoria, tăbăcăria, dar mai ales ţesutul. În trecut, în Găvăneşti, foarte mulţi oameni se ocupau cu creşterea viermilor de mătase, din mătasea obţinută fiind ţesute cămăşi, poale, fişiuri etc. La mare cinste în comuna noastră era ţesutul chilimurilor, viu colorate, renumite în toată Oltenia, chiar şi peste hotare. Dacă nu ştiţi, chilimurile erau un fel de scoarţe sau covoare, faţă de care se deosebeau prin dimensiuni, ornamentaţie, formă dreptunghiulară, decorate preponderent vegetal şi zoomorf şi confecţionate dintr-o foaie lată, în tehnica chilim.
– Iată că vă puteţi exprima şi într-un limbaj de etnograf! Vă mulţumesc, d-le primar.
