La 7 ianuarie 2013, comunitatea online „La Blouse Roumain” a lansat ideea organizării unei zile speciale în care să fie celebrată iia românească pe întreg mapamondul. S-a ales ziua de 24 iunie, zi în care sunt sărbătorite Sânzienele, despre care se crede că erau îmbrăcate în ii. Acum, în anul de graţie 2019, pe 24 iunie, s-a sărbătorit pentru a VII-a oară „Ziua universală a iiei româneşti”, în peste 50 de ţări şi în peste 100 de oraşe de pe toate continentele lumii. De la Washington, Los Angeles, New York, la Paris, Londra, Amsterdam, Milano, de la Sidney şi Tokio la Bucureşti, Cernăuţi, Chişinău, de la Hobiţa, Timişoara, Sibiu, Târgu Mureş la Cezieni şi la Iaşi, pe tot cuprinsul românesc şi în toate comunităţile româneşti de pe întreg mapamondul, în ziua de 24 iunie, pe ia tradiţională şi autentică s-a văzut sufletul românesc şi aspiraţiile lui spre frumuseţe, puritate şi iubire. Iia a învins. În prezent, este purtată nu numai de femeile românce, de toate vârstele, dar şi de vedete internaţionale. Iia, piesa de graţie şi cea mai reprezentativă a portului nostru popular, a devenit un mod de gândire şi simţire românească.
În zona etnografică a Romanaţiului din care face parte şi comuna Cezieni, pasiunea femeilor pentru cusutul iilor nu poate fi răsplătită altfel decât prin dragostea pe care tinerii şi tinerele de azi o arată faţă de acest detaliu vestimentar. Tot mai mulţi se opresc în dreptul iiei, nu numai să-i admire frumuseţea, dar s-o şi îmbrace. Căci orice ie poate fi socotită o capodoperă în materie de artă vestimentară, solicitând la maximum toate resursele de creativitate ale autorului. Privind la femeile din Cezieni, prinse în hora satului, mi-am dat încă o dată seama că suntem un popor cu istorie. Întreg sufletul românesc mi se configura spontan prin armonia de culori şi simboluri adunate de milenii pe iia de la Cezieni. Parcă în nicio zi din an România nu este mai autentică decât în ziua iei. Am privit în sus, pe cerul de deasupra Cezienilor şi am mai văzut o dată sufletul românesc reflectat în oglinda de argint a purităţii celeste. Între ogorul, din care răzbate răsuflul eternităţii, şi soarele, în care spicul de grâu îşi topeşte aurul, femeile din Cezieni îşi sting dorul de nemărginire în albul ca de zăpadă al iilor.
Anul acesta, la Cezieni, ia s-a sărbătorit cu o zi mai devreme. Aşadar, duminică 23 iunie, la Cezieni a fost mare sărbătoare, totul culminând cu un spectacol de zile mari, aşa cum se cuvenea, asigurat de micii mari artişti locali din Ansamblul „Ghiocelul”, de vestitul ansamblu căluşeresc din Cezieni şi de solişti consacraţi de muzică populară, în acompaniamentul orchestrei Ansamblului Folcloric „Doina Oltului” şi în prezentarea inspirată a lui Romică Prioteasa. Bineînţeles, pe scena amplasată pe stadionul din localitate au urcat şi o serie de autorităţi judeţene, în frunte cu preşedintele Consiliului Judeţean, Marius Oprescu, care au ţinut să fie alături de primarul Dănuţ Guşatu şi de locuitorii din Cezieni. Printre cei care s-au adresat mulţimii de spectatori a fost şi Tudor Dănacu, artizanul acestei manifestări de suflet, de numele căruia se leagă cele 16 ediţii din epoca ceauşistă. Exprimându-şi bucuria că, în prezent, ia este sărbătorită peste tot în ţară şi în lume, cel care, o viaţă întreagă, a udat pământul Cezienilor cu roua minţii şi inimii sale, a prezentat cartea „Boieri şi apostoli ai satului meu”, scrisă de domnia sa în colaborare cu prof. Constantin Smedescu şi studenta Pîrvu Chidu Andreea.
Vorbind despre specificul iei de Cezieni, o artizană din localitate a spus: „ Obiectele de pe ii sunt atât de bine puse, încât lasă loc de interpretare. Acelaşi motiv poate fi văzut ca o buburuză, ca un fluturaş, o albinuţă sau chiar ca reprezentând coarnele unui berbec. Fiecare vede în felul lui”. Bineînţeles! Adevărata operă de artă oferă o infinitate de unghiuri de vedere, nu se lasă prinsă în formule de interpretare. Dincolo de trăsăturile generale ale iei de Cezieni, „lucrează” inspiraţia fiecărei femei, din adâncul ei sufletesc rezultând un obiect unic. Aşa cum în masa celor şapte miliarde de oameni de pe planeta Pământ nu se găsesc doi oameni perfect identici, tot aşa nimeni nu poate găsi, oriunde ar căuta, două ii autentice de Cezieni, perfect identice. Ia de Cezieni este inimitabilă. Doar este o amprentă a românismului, ce Dumnezeu!
