Pe o suprafaţă de 84 de km pătraţi, la numai 7 km de Slatina, în nord-vestul Câmpiei Boianului, se află comuna Brebeni, alcătuită din satele Brebeni şi Teiuşul. Comunele învecinate sunt: Coteana şi Vâlcele în sud, Schitu şi Perieţi la vest, Valea Mare la nord, iar la vest, Milcov şi municipiul Slatina. Omul a constituit o prezenţă constantă pe aceste meleaguri, cercetările arheologice atestând elemente aparţinând culturii Sălcuţa (neolitic) şi ale culturii Verbicioara (epoca bronzului). Primul izvor scris care ne semnalează prezenţa umană în zonă este hrisovul din 20 iunie 1584, prin care Petru Cercel întăreşte postelnicilor Giurgiu şi Drăghici ocină la Jid (un pârâu care străbate comuna). Mai clar în ce priveşte atestarea localităţii este documentul din 9 septembrie 1585, emis de Mihnea Turcitul, în care apar ca martori „Stoica din Jidu şi Manea din Brebine”. După toate probabilităţile, numele localităţii ar proveni de la castorul european – Castor Biber – un rozător de talie mare ce constituia o prezenţă obişnuită în arealele hidrografice ale Ţărilor Române, în prezent dispărut. Teritoriul comunei este străbătut de drumul judeţean DJ 546 şi de pârâurile Oboga, Jid şi Dârjov, afluente ale Oltului. În 1973, populaţia comunei era de 3.545 de locuitori. În 2011, erau 3016 locuitori.
După alegerile din 2008, primar în Brebeni a fost Florentin Andronie. Spre sfârşitul anului 2012 însă, la câteva luni după ce câştigase al doilea mandat, Florentin Andronie a suferit un accident cerebral şi nu a mai putut să-şi exercite funcţia. Atribuţiile de primar au fost preluate de viceprimarul Nicolae Truică. Deşi oamenii din comună au solicitat alegeri anticipate, acestea au fost amânate sine die. În aprilie 2016, din nefericire, primarul interimar Nicolae Truică a încetat din viaţă, în urma unui accident cerebral. Noroc că până la alegerile din iunie 2016 nu mai erau decât două luni… Care alegeri au fost câştigate de actualul primar în funcţie, Marian Ivan. Acesta se află, de fapt, la al doilea „descălecat” în fotoliul de primar în Brebeni, după încă 3 mandate în această postură, exercitate în perioada 1996-2008. Consiliul Local este alcătuit din 11 membri, dintre care 5 sunt de la PSD, 4 de la PNL şi 2 de la ALDE. Viceprimar este Ivan Tone.
Marian Ivan s-a născut la 20 februarie 1957, în Brebeni. De profesie electromecanic, a lucrat mulţi ani la Uzina de Aluminiu, până în 1990 – anul în care şi-a început activitatea în cadrul Primăriei Brebeni, ca statistician. În 1996 a fost ales prima dată primar. A candidat din partea PSD şi a câştigat, într-un moment în care se manifesta foarte puternic curentul ţărănist. În scurtă vreme, locuitorii din Brebeni aveau să se convingă că nu au ales greşit. Primarul lor a trecut imediat la treabă. Iar primul examen pe care l-a avut de trecut a venit din partea naturii. Prin iulie 1996, peste comuna Brebeni s-a abătut o foarte puternică furtună, care a smuls acoperişurile mai multor case, inclusiv ale primăriei, şcolii, căminului cultural şi dispensarului. A renovat toate clădirile aparţinând acestor instituţii. Şi pentru că Grădiniţa din satul Brebeni-Români se dărâmase, a construit una nouă. O grădiniţă nouă a construit şi în satul Teiuş, vechea clădire fiind revendicată de foştii proprietari. Primele proiecte au vizat infrastructura din satele Valea Teiuş, Brebeni-Sârbi şi cătunul Săltăneşti. Odată cu asfaltarea satului Teiuş, a construit şi un pod, astfel legând Teiuşul de Brebeni. Un alt pod a fost înălţat peste pârâul Dârjov, în punctul Renţea, pe unde, până atunci, oamenii nu aveau altă posibilitate de trecere decât prin apă. Ajutorul dat la construirea bisericii din Valea Teiuş, înfiinţarea unei farmacii, a două relee de telefonie mobilă, modernizarea iluminatului public prin montarea de becuri cu led, achiziţionarea unui microbuz pentru elevi au reprezentat alte câteva dintre realizările primarului Marian Ivan, din perioada primelor 3 mandate.
În 2005, comuna Brebeni s-a confruntat cu o nouă calamitate. Puternicele inundaţii din acel an au distrus casele multor oameni. Şi de data aceasta, primarul din Brebeni a fost alături de concetăţenii săi, ajutându-i cu tot ce a putut. La 5 dintre ei le-a construit, de la temelie, case noi, iar ceilalţi au fost ajutaţi cu bani să-şi repare casele. Prin construirea, în 2007, a unui nou pod peste pârâul Dârjov, cătunul Boltita, izolat până atunci, a fost legat de centrul comunei. În 2008, a betonat 4 străzi care comunicau între strada secundară, a Dârjovului, şi strada principală.
La alegerile din 2008, Marian Ivan a fost ales consilier în Consiliul Local Brebeni, la fel în 2012, pentru ca, din 2014 să îndeplinească funcţia de viceprimar. Alegerile din 2016 l-au adus din nou în funţia de primar, pentru a patra oară. Şi de fiecare dată a candidat din partea PSD, demonstrând, aşadar, nişte convingeri politice ferme, care nu se schimbă în funcţie de anotimpuri. După câştigarea alegerilor din 2016, a şi depus un proiect de asfaltare a tuturor străzilor din comună, pentru care a şi primit, de curând, finanţarea necesară, astfel încât lucrările sunt gata să demareze. Proiectul este finanţat prin PNDL-2, ca şi proiectul prin care urmează să se modernizeze o grădiniţă. Prin GAL „De la Vedea la Olteţ”, urmează să achiziţioneze un buldoexcavator. Şi pentru că activitatea culturală din comună reprezintă una dintre priorităţile primarului Marian Ivan, se aşteaptă ca într-un viitor apropiat să primească finanţare şi pentru proiectul de modernizare a Căminului Cultural. Reînvierea tradiţiilor, aflate de ceva vreme, cam peste tot în lumea rurală, într-un accentuat reflux, poate reprezenta, în concepţia primarului din Brebeni, un ferment de natură să impulsioneze afirmarea cu mai mult curaj a identităţii noastre pe mapamond. Deja, abia înfiinţatul (cu concursul d-nei directoare a Şcolii Generale, Ionela Ene) ansamblu folcloric „Brebenaşii”, instruit de maestrul Alexandru Rizea, bate la porţile afirmării, iar un cămin cultural modern, dotat la cele mai înalte standarde, ar fi exact ce le-ar trebui copiilor pentru o deplină dezvoltare şi valorificare a talentului lor. Un talent pe care deja şi l-au demonstrat în cadrul unor manifestări de tip „Ziua Comunei”. La Coloneşti, la Schitu, dar şi în alte comune, ca să nu mai vorbim de Ziua Comunei Brebeni, din 8 septembrie, „Brebenaşii”, cu al lor dans bulgăresc şi cu celelalte cântece şi jocuri populare, şi-au câştigat dreptul de a visa la un viitor frumos.
În comuna Brebeni funcţionează două şcoli, una cu clasele I-VIII, în satul Brebeni-Sârbi şi alta cu clasele I-IV în satul Brebeni-Români, unde învaţă, numărându-i şi pe cei de la grădiniţă, 198 de copii. Apropo de această distincţie între sârbi şi români: mare parte din locuitorii comunei Brebeni, ca şi ai comunei vecine, Coteana, sunt urmaşii celor care, fugind din calea turcilor, au trecut la nord de Dunăre, găsind la români adăpost şi ospitalitate. Numai că „sârbii” aceştia erau, de fapt… bulgari. Pentru că satele bulgăreşti se depopulau, turcii au impus domnitorilor români să nu-i mai primească pe refugiaţii bulgari. Atunci aceştia au ocolit prin Serbia şi au trecut Dunărea prin dreptul Banatului. De aici s-au răspândit în aproape toată Ţara Românească, în mai multe valuri, până la Buzău, zicând că sunt sârbi. Iar în 1940, când guvernului român de atunci i s-a impus să-i repatrieze pe toţi cetăţenii de etnie bulgară, aceştia au reuşit din nou să păcălească autorităţile, declarându-se sârbi. Însuşi primarul comunei Brebeni, Marian Ivan, este de origine bulgară, cu mulţi dintre concetăţenii săi înţelegându-se şi acum în limba strămoşilor săi de la sud de Dunăre.
Din trecutul apropiat al comunei Brebeni, vă aducem aminte că aici a existat o renumită herghelie de cai de rasă, proprietate a fostului IAS Brebeni. Această herghelie s-a bucurat de multă faimă în ţară, fiind una dintre preferatele regizorilor de filme istorice. De pildă, caii de aici au fost folosiţi în scenele de luptă din filmul „Mihai Viteazu”, care în 1974 a obţinut Premiul pentru cel mai bun film istoric la Festivalul Internaţional CIDALC, de la Beaume, depăşind un film de aceeaşi factură, despre care se vorbea foarte mult la acea vreme, Cidul, cu Charlton Heston în rolul principal. Spre surpriza multora, a câştigat „Mihai Viteazu”, cu al nostru Amza Pelea, iar succesul se datorează, desigur, şi cailor de la Brebeni. Dar şi călăreţilor din Brebeni, care au figurat în multe alte filme istorice şi despre care primarul Marian Ivan ne-a vorbit cu atât de multă căldură, încât nu putem să nu evocăm numele câtorva: Alexandru Enache, Gheorghe şi Dumitru Enache, Ion Toşca, Ion Dobre, Ion Tonescu, Savu Badea, Pandele Nedelcu, Grigore Nedelcu, Minel Mihai, Marin Lungan, Mihai Buzuc, Constantin Truică, iar Constantin Mateescu era un renumit potcovar, la care venea însuşi Sergiu Nicolaescu să-l ia de acasă, pentru a-i potcovi caii. În acelaşi timp, primarul ne-a arătat nişte tablori întocmite de el însuşi, cu scene din filme în care apar caii şi călăreţii din Brebeni. Foarte mândru de această colecţie şi, totodată, amărât şi intrigat de faptul că, păstrată în condiţii improprii, în perioada în care el nu a mai fost primar, s-a deteriorat, unele tablouri chiar s-au pierdut, are de gând să o refacă şi să o expună în căminul cultural, după renovarea acestuia.
Cu puţin înainte de 1989, herghelia de la Brebeni a fost mutată la Recea, mai aproape de Slatina, în intenţia de a se înfiinţa aici un hipodrom. Dar a venit revoluţia, herghelia a rămas la Recea, iar hipodromul a intrat în categoria proiectelor abandonate. Şi dacă vorbim despre dispariţia cailor din Brebeni, la fel ne putem exprima şi în legătură cu bovinele. În urmă cu mai puţin de 10 ani, pe izlazul comunal încă mai păşteau vreo 400 de vaci; acum, dacă au mai rămas 50! Creşterea animalelor, ca ocupaţie şi sursă de hrană asigurată din gospodăria proprie, este pe cale de dispariţie. Doar câţiva crescători de oi şi capre mai rezistă în acest domeniu. Cei mai mulţi brebenari, aproape câte un membru de fiecare familie, lucrează la firme din Slatina. În lupta dintre tradiţie şi modernitate se pare că, la Brebeni, balanţa a înclinat definitiv în favoarea modernităţii. Numai puţini încă se mai ambiţionează să creadă că este posibilă refacerea echilibrului. Printre ei, şi primarul Marian Ivan în opinia căruia nu se poate merge înainte, prin apa prezentului, decât numai călcând pe pietrele trecutului.
