Vine capra de la munte
Cu steluţe albe-n frunte.
În urmă un pui de drac
Îmbrăcat în pânză de sac
Bate la tobă ritmul jocului,
Să fie din partea Gazetei Oltului.
Capra noastră e frumoasă,
Crescută cu iarbă grasă,
Ştie să joace pe masă.
Acum mănâncă de toate,
Poveşti şi minciuni umflate,
Spuse pe nerăsuflate
De politicieni în campanie,
Când sunt la ananghie
Şi trebuie să mintă poporul
Cu televizorul.
Mănâncă de toate capra asta,
Feri-o-ar năpasta!
Să nu se strice la burtă
De-atâta spuză pe turtă.
Este-o capră nesătulă,
La politicieni tare fudulă.
Îi preferă pe cei care se pricep
Să-i spună poveşti care încep
Cu a fost odată… Ce-o fi fost?
Că ea nu ştie pe de rost
Decât să cânte aşa
Şi să joace pe ritm de manea:
Ţa, ţa, ţa, căpriţă, ţa!
Primari de oraş sau de comună,
Să fiţi cu dare de mână,
Multe grăunţe să-i daţi!
Buzele-i uscate să-i udaţi
Cu roua de pe izlaz,
Să mai uite de necaz.
Să îi daţi şi mahmudele,
E moartă după lovele.
Lei şi euroi cât de mulţi,
Pentru iezii ei desculţi.
Hai, căpriţă, să jucăm,
Pe primari să-i vizităm,
Începând cu Emil Moţ,
Dintre toţi cel mai cu moţ,
Că-i primar de reşedinţă,
Cu bani mulţi la puşculiţă.
Mult şi bine de-ai juca,
În desagă-ţi va băga
Colăcei şi daruri multe,
Să ai ce duce la munte
Pentru iezii tăi borfaşi,
Tare mândri copilaşi.
La Caracal, Liviu Radu
Şi-a împodobit acasă bradu’
Numai cu bomboane dulci,
Pe toate să le mănânci.
În oraşul cu minuni,
Ai zice că sunt nebuni
Drumarii ce au lăsat,
Când au asfaltat,
În mijlocul drumului,
Aşa, de florile cucului,
Ditamai stâlp de curent –
Proprietate CEZ, evident,
Străini ce refuză, sfidători,
Rugaţi de atâtea ori,
Să mute stâlpul pe arătură
Şi să elibereze şoseaua de centură.
Ţa, ţa, ţa, căpriţă, ţa,
Joacă bine, nu mai sta!
În beteală străluceşti,
Du-te zor la Drăgăneşti,
La Rotaru-n bătătură,
Că e rost de udătură.
Este darnic cu săracii,
Le umple la toţi desagii.
Dacă bine vei juca,
Peste gard îţi v-arunca
Şi ţie vreo două mii,
S-ai ce duce la copii.
La Corabia te-aşteaptă Oane
Cu masa plină de plocoane.
Să ajungi pe înserat,
Că peste zi este plecat
Cu sorcova la Guvern,
Ca să vândă la extern
Fiare vechi, ce-a mai rămas
Din fabrica de zahăr, Corapet sau Corias.
Teodosescu de la Balş,
Băiat fin, crescut la oraş,
Inginer de meserie,
Se scarpină sub pălărie
Că Balşul n-are gaze,
Butelii la aragaze,
Nici centură ocolitoare
Şi nici clasă muncitoare.
SMR (fost IOB), Termex sau Instirig
Au căzut precum avioanele MIG.
Toate sunt acum pe butuci
Falimentate de noii politruci.
Ţa, ţa, ţa, căpriţă, ţa,
Sus piciorul, nu mai sta!
Fă bine să nimereşti
Şi-n oraşul Scorniceşti,
La Prioteasa, primar,
Unde peste tot îţi sar
Umbrele Ceauşeştilor, în faţă,
Din locul lor cu odihnă şi verdeaţă.
Tu eşti capră adevărată,
Citită şi educată.
Epoca de aur nu-ţi spune nimic,
Acum poţi să joci şi din buric.
La Piatra Olt, nod de cale ferată,
Primar este Udrescu, fire manierată.
Nici nu ştii cum să-i mai joci.
Cu pilde din prooroci
Îţi domoleşte iute graba,
Că poţi să-i joci şi pe degeaba.
Ţa, ţa, ţa, căpriţă, ţa,
Cu cojoc şi cu basma.
Bine-ţi şade când stă ploaia,
Te strecori la Enăchioaia,
Să nu te vadă vecinii,
Să nu te latre nici câinii.
Eşti o capră de toată isprava,
Te ştie toată Potcoava.
Şi dacă tot ai ajuns la Potcoava,
Dă o fugă şi-n Icoana.
Acolo este o primăriţă,
Alură de mironosiţă.
Nu are Oltul alta ca ea,
Dulce ca o acadea.
Gabriela Ancuţa, zână din poveşti,
Să nu stai mult să o priveşti.
Că ochii-ţi ia şi nu mai vezi,
Numai pe ea o visezi.
Tu eşti capră de la munte,
Cu steluţe albe-n frunte,
Din copite sar scântei.
La Şerbăneşti, dacă vrei,
Îl găseşti pe Peligrad,
Gazdă bună, cu obraz,
Primar din timpul lui Ceauşescu,
Prieten cu Longin-Drăghicescu.
Şi la Crâmpoia s-ajungi,
Norii de pe cer s-alungi
Şi-n curte la Ionel Mirea,
Să fii deşteaptă, cum ţi-e firea.
Să joci apăsat şi cu foc,
În toate să-i fie noroc!
Şi la anul care vine,
Mai mulţi bani şi pentru tine.
Ţa, ţa, căpriţă, ţa,
Nici moartă nu te lăsa.
Încălzeşte-ţi inimioara
Şi du-te la Curtişoara.
Te-aşteaptă Gănescu, cam timorat,
Căci este la primul mandat.
Încurajează-l şi dă-i directivă
Să fie primar de perspectivă.
Du-te şi la Cârlogani
Unde-i vin de Drăgăşani.
Văduva-i primar, să ştii,
Cu vin bun te va cinsti.
Sângele-ţi pune-n mişcare,
Foc îţi toarnă în picioare.
Şi să nu te mai opreşti
Decât la Vitomireşti,
Peste deal de Sâmbureşti,
Unde e Rotea primar,
Dincolo, Preda Iulian.
Doi edili de pus în ramă.
Ţi-or da vin de la cramă
Şi multă pastramă,
Dar să nu te chercheleşti,
Nu cumva să-l ocoleşti
Pe Stan de la Coloneşti,
Cel mai hâtru din judeţ.
El pune la mare preţ
Curăţenia în localitate
Şi bunăstarea pentru comunitate,
Să-i dea Dumnezeu sănătate!
Pân’ la Manicea din Osica,
Să nu-ţi taie calea pisica,
Dacă vrei să te primească
La masă împărătească.
În Osica de Jos e Pistol Marian,
Farmacist de profesie şi mare magician.
A făcut biciul din rahat să plesnească
Şi comuna lui să înflorească.
Aurel Bondrescu, la Dobrun,
Dintre comuniştii de azi e cel mai bun.
E absolvent de Academie,
Dar şi de filosofie,
S-a înconjurat de adepţi,
Tot Consiliul Local e-n poziţia drepţi.
La Iancu din Valea Mare,
De-ţi va face chemare,
Să ajungi negreşit.
Emoţiile debutului şi le-a depăşit.
Cu cetăţenii este foarte atent,
E clar că e primar competent.
Şi dacă mai ai putere în glas,
Lui Alexandru Taifas
Să-i cânţi de voie bună
Şi să-i joci ca o nebună,
Că-i primar de viţă veche,
În Vâlcele n-are pereche.
Şi-ţi mai spun, în antiteză,
Aşa, ca într-o paranteză,
Pe Ivan din Brebeni să-l eviţi,
E dintre cei mai zgârciţi.
Te duce cu vorba
Pân’ ţi se răceşte ciorba.
Din Caracal spre Urzica,
De te mai ţine vezica,
La Redea să te opreşti
Şi dacă ai noroc să-l găseşti,
Lui Dan Bălă, neapărat,
Să-i descânţi de deocheat.
Toate angajatele se uită după el,
Îl urmăresc cu ochi mari, de viţel,
L-ar mânca pane, ca pe şniţel.
La Pascu Mirel de la Ianca
Tare să-ţi mai meargă fleanca.
E primar cu pedigri,
Urăşte capitalismul gri.
Ţa, ţa, ţa, căpriţă, ţa,
Dă-i din gură, nu tăcea,
Că aproape-i Dunărea
Şi apă curând vei bea.
La Grojdibodu-n poieniţă
E omonimul tău, Căpriţă.
Să sari în sus de bucuroasă,
Tandră cu el şi drăgăstoasă,
Cu picioarele desculţe,
În păr strălucind steluţe.
La Gostavăţu, Popescu e staroste,
Trezită din dragoste,
Pe straturi de flori să nu te joci,
Apleacă-ţi urechea la multele voci
Care-ţi spun că primaru’ din Gostavăţu
Ştie la capre să pună juvăţu’.
Înapoi spre Slatina,
Să dai pe la Vişina.
Gelu Mariţa este demn urmaş
Lui C. Stănescu – tot pătimaş,
Cu el pe lângă Primărie,
Mariţa-nvaţă meserie.
Mai în sus, la Deveselu,
Umblă zvonuri de tot felu’
Că americanii de la scut,
De nişte oi aflate la păscut,
S-ar fi speriat de moarte
Şi nu au fost prea departe
Să tragă în oi cu racheta,
Le-a căzut din cap şi cascheta.
Noroc cu primarul Aliman
Că l-a convins pe cioban
Să-şi mute târla mai spre nord,
Nimeni să nu facă atac de cord.
Ţa, ţa, ţa, căpriţă, ţa,
Ajunge, nu mai juca!
Între Tufeni şi Vulpeni,
Cezieni şi Izbiceni,
Gârcov şi Dobroteasa,
Optaşi sau Voineasa,
Din Rotunda la Izvoarele
Nu ţi-au stat picioarele.
De la Crăciun la Sfântu’ Ion,
Cu vârf şi îndesat de Revelion,
Petrecerile s-au ţinut lanţ,
Acum ai ajuns la bilanţ.
Gazdele ţi-au dat paraua,
Plină-ţi este teşchereaua.
Ai jucat prin tot judeţul,
Ai slăbit ca făcăleţul.
Bate vânt de avalanşă
Că multe capre din branşă
Nu şi-au declarat la stat
Tot câştigul adunat.
Şi-au ascuns banii în offshore,
Fiscul e pe urmele lor.
Tu eşti capra cea mai brează,
Pe gerul de Bobotează,
Sus la munte, la izvoare,
Printre cerbi şi căprioare,
Sorbi din vlaga munţilor
Şi dai slavă sfinţilor,
Dumnezeu să te ajute
Să fii prima-ntre cornute.
La anul, cum o fi preţul,
Să colinzi din nou judeţul.
Fie vremea bună, rea,
Bani mai mulţi la teşcherea
La întreaga comunitate
Din oraşe şi din sate,
La mulţi ani, cu sănătate!
Text scris de Constantin Smedescu
