Florin Barbu vrea să permită vânătoarea de cormorani tot anul

0
151

Deputatul Florin Barbu se numără printre parlamentarii care au iniţiat şi depus la Parlament un proiect de lege care prevede că vânarea cormoranilor va fi permisă tot anul.

În prezent, perioada de vânătoare a acestei specii de păsări este 1 septembrie – 28 februarie.

Proiectul, iniţiat de 17 senatori şi deputaţi PSD şi trei deputaţi PNL, modifică Anexa nr.1, lit.B, pct.10 din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006.

Iniţiatorii explică, în expunerea de motive a proiectului, că, în ultimii 40 de ani, s-au înregistrat creşteri semnificative ale numărului de cormorani mari (Phalacrocorca carbo) şi acest lucru afectează fermele de acvacultură.

Cu toate că îngrijorarea producătorilor de peşte a crescut ca urmare a pagubelor tot mai mari produse de cormorani în fermele de acvacultură, senmalele acestora nu au fost auzite de responsabilii cu protecţia mediului. Urmare acestui fapt, s-a ajuns în prezent ca producători de marcă din acvacultura românească să dorească să abandoneze această activitate şi să se îndrepte spre alte activităţi din agricultura românească.
În mod paradoxal, contribuţia cea mai importantă la îmbunătăţirea mediului, la
menţinerea şi consolidarea biodiversităţii acvatice este adusă de acvacultură, care în proporţie de peste 95% este una extensivă, deci prietenoasă mediului. Costurile pentru realizarea acestor valori de mediu sunt suportate de ani de zile de fermieri, fără a primi nici recunoaştere, dar nici suport pentru diminuarea pierderilor.
Cormoranii se hrănesc aproape exclusiv cu peşte. Sunt prădători oportunişti – mai
degrabă decât specialişti – care utilizează o mare varietate de habitate acvatice. Aici ei consumă o diversitate amplă de specii de peşti, deşi dieta lor reflectă în mod obişnuit disponibilitatea sezonieră a prăzii într-un anumit loc. Ei consumă o gamă largă de peşti, de la 3 cm lungime (pe care îl înghit foarte des sub apă) până la 50 cm lungime. Astfel, cormoranii care mănâncă peşti mari sunt foarte vizibili, deoarece manipulează şi încearcă să-şi înghită prada pe suprafaţa apei. Cu toate acestea, în ciuda capacităţii lor de a prinde peşti de dimensiuni variate, peştii de talie mică şi mijlocie (10-25 cm) predomină de obicei în dieta cormoranilor.
Păsările se hrănesc individual sau în stoluri, uneori lucrând împreună pentru a-şi spori eficienţa în căutarea hranei. Cormoranii mănâncă doar ceea ce au nevoie pentru a supravieţui, inclusiv pentru a acoperi costurile energetice ale reproducerii şi migraţiei sau pentru a-şi hrăni puii în timp ce sunt în cuib. în medie, un cormoran necesită aproximativ 500 g de hrană în fiecare zi, deşi greutatea peştelui consumat poate varia atât de la o zi la alta, cât şi de la un sezon la altul. De asemenea, cormoranii pot deteriora peştii, în special
exemplarele mai mari pe care le prind, dar nu le pot înghiţi. Aceste daune cresc riscul de îmbolnăvire, mortalitate şi stres la peştii afectaţi.
Majorarea aceasta pregnantă a numărului de cormorani a dus la probleme sau
„conflicte” larg răspândite, în principal pentru că multe dintre corpurile de apă în care cormoranii aleg să se hrănească sunt, de asemenea, locuri care prezintă un interes direct pentru oameni – activitatea de acvacultură, pescuitul comercial sau recreaţional.
Conflictele cormoran-peşte-pescuit sunt complexe şi dinamice. Păsările se hrănesc în mod natural în habitate de apă dulce, salmastre şi marine şi astfel pot afecta pescuitul comercial, fermele de peşte (intensive şi extensive) şi pescuitul recreaţional în habitate naturale.
Seminaturale sau artificiale. Momentul şi amploarea conflictelor variază, deoarece există variaţii mari în numărul şi distribuţia cormoranilor. Mai mult decât atât, pe lângă dinamiea polivalentă a populaţiei de eormorani, conflictele pot fi influenţate şi de dinamica la fel de complexă a populaţiei de peşti şi de variaţiile sezoniere şi anuale ale factorilor externi, cum ar fi condiţiile meteorologice. Această eomplexitate înseamnă că evaluarea eonflictelor
neeesită adesea luarea în eonsiderare a unei game variate de factori. Evident, aceste scenarii sinuoase şi în continuă schimbare asociate cu multe probleme ce pot apărea au implicaţii pentru oriee acţiuni de management.” , au mai menţionat iniţiatorii.