După aproape cinci ani de când se află la cârma Administrației Județene a Finanțelor Publice (AJFP) Olt, Florin Diaconescu, vorbeşte într-un interviu acordat despre strategia care a dus la eficientizarea activităţii instituţiei, dar și despre sectoarele de activitate unde se manifestă preponderent fenomenul evaziunii fiscale, la nivelul judeţului nostru.
Cât de greu este să coordonezi un judeţ în materie de finanţe publice?
Administraţia fiscală cuprinde numeroase activităţi de o mare diversitate şi complexitate, dar pe principiul priorităţii obiectivelor, alături de o echipa de profesionişti – funcţionari publici de conducere, precum şi funcţionarii publici de execuţie bine pregatiţi în ceea ce priveşte implementarea şi respectarea legislaţiei în materie fiscală am reuşit să rezolvăm problemele întâmpinate în activitatea de zi cu zi, îndreptându-ne spre o administraţie modernă şi eficientă care să ofere servicii de înaltă calitate contribuabilililor bazată pe încredere şi respect reciproc.
Care este cea mai mare problemă pe care instituţiile din subordinea AJFP le au în colaborarea cu cetăţenii?
La nivelul instituţiei nu există probleme majore în colaborarea cu cetăţenii. Având în vedere că unul dintre obiectivele prioritare ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) şi implicit ale AJFP Olt, pe lângă creşterea conformării voluntare, reducerea evaziunii fiscale, creşterea eficienţei colectării, îl reprezintă îmbunatăţirea relaţiei cu contribuabilii, întreaga echipă a înţeles şi a sprijinit realizarea acestui obiectiv prin creşterea calităţii serviciilor destinate contribuabililor aplicând un tratament echitabil şi nediscriminatoriu. În acest sens, AJFP Olt a continuat să facă eforturi pentru tot mai buna informare a contribuabililor cu privire la drepturile şi obligaţiile lor în relaţia cu administraţia fiscală, fiind implementate procese simple şi transparente (implementarea unui nou concept de servicii pentru contribuabili, implementarea sistemului de gestionare a cozilor şi a conceptului de ghiseu unic, dezvoltarea funcţionalităţilor Spaţiului Privat Virtual, publicarea pe site-ul ANAF a circularelor de aplicare a legislaţiei procedural-fiscale etc.), ceea ce a condus la creşterea conformării voluntare şi îmbunătăţirea percepţiei faţă de administraţie.
Reprezintă o pierdere mare trecerea contribuabililor mijlocii la DGRFP Craiova, în ce priveşte colectarea veniturilor?
Trebuie să precizez că începand cu anul 2013, în urma reorganizării ANAF, AJFP Olt funcţionează în cadrul DGRFP Craiova, alături de AJFP Dolj, AJFP Vâlcea, AJFP Gorj şi AJFP Mehedinţi, iar din luna februarie 2016 s-a stabilit competenţa de administrare a contribuabililor mijlocii în sarcina direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice, prin administraţiile pentru contribuabilii mijlocii constituite la nivelul acestora . Astfel că, din cadrul AJFP Olt, în baza criteriilor de selecţie, au migrat spre Administraţia pentru Contribuabili Mijlocii din cadrul DGRFP Craiova un numar de 178 contribuabili. Ulterior, în luna ianuarie 2017, au mai migrat spre DGRFP Craiova – Administraţia pentru Contribuabili Mijlocii un număr de 25 de contribuabili. Referitor la venituri, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Olt şi Administraţia pentru Contribuabili Mijlocii fiind structuri aflate în subordinea DGRFP Craiova, sumele încasate sunt evidenţiate în gradul de realizare a programului de încasari venituri bugetare pe total regiune şi reprezintă venituri la bugetul general consolidat.
Ce aţi reuşit să realizaţi de când sunteţi şef al AJFP Olt?
AJFP Olt a urmat strategia ANAF privind serviciile oferite acordând un rol important reducerii costurilor de conformare ale contribuabililor prin punerea la dispoziţia acestora de servicii la distanţă, respectiv: servicii oferite electronic – asistenţă prin e-mail, asistenţă în probleme de natură tehnică, depunere on-line a declaraţiilor fiscale, spaţiul privat virtual; servicii oferite telefonic – îndrumare şi asistenţă telefonică – Call Center, Telverde, Acces date prin SMS; servicii oferite prin corespondenţă. Dezvoltarea şi extinderea serviciilor la distanţă a fost apreciată datorită beneficiilor pe care le oferă contribuabililor, respectiv evitarea deplasărilor nedorite, economisirea resurselor financiare, reducerea timpului alocat, dar şi accesul 24h/24h la mare parte dintre acestea. S-a pus accent pe acordarea de asistenţă şi îndrumare specializată, prin structurile care au atribuţii în informarea contribuabililor, prin întocmirea de comunicate de presa ori de câte ori apar modificări ale legislaţiei fiscale, care sunt trimise spre publicare atât în presa locală, dar şi postate pe site-ul DGRFP Craiova. Totodată tendinţa de îmbunătăţire a percepţiei contribuabililor faţă de activitatea instituţiei a avut la bază şi întâlnirile organizate cu contribuabilii la care au fost prezentate noutăţile legislative, întâlniri în cadrul cărora contribuabilii primesc răspuns la întrebările adresate. Un alt serviciu important care conduce la eficientizarea activitaţilor instituţionale, îmbunătaţirea activitaţilor de administrare şi vine în sprijinul cetăţenilor, care nu mai sunt nevoiţi să se deplaseze la sediul organului fiscal pentru obţinerea documentelor fiscale necesare şi la unitaţile administrativ-teritoriale/instituţii publice, dupa caz, pentru depunerea acestora, este utilizarea sistemului informatic PatrimVen. Utilizarea de către autorităţile şi instituţiile publice a sistemului informatic PatrimVen se face în baza unui protocol de aderare care include lista serviciilor disponibile din cadrul sistemului informatic, precum şi descrierea interfeţelor de acces la acesta. Se asigură accesul electronic la informaţiile necesare desfăşurării activităţilor specifice, cum sunt informaţii referitoare la conturile bancare, contribuţii de asigurări sociale, informaţii despre veniturile lunare sau anuale ale contribuabililor, adeverinţe de venit, certificate de atestare fiscală, bunuri, extragerea datelor referitoare la situaţia fiscală a contribuabililor sau datelor referitoare la situaţia financiară. Totodată, trebuie să menţionez că prin aplicarea măsurilor de îmbunătăţire a administrării creanţelor fiscale şi a comportamentului fiscal al contribuabililor, AJFP Olt a realizat planul de colectare a veniturilor bugetare repartizat de ANAF pe judeţul Olt.
Care sunt categoriile de contribuabili cu cele mai mari probleme legate de evaziunea fiscală şi care sunt sectoarele cu probleme?
Cele mai mari probleme legate de evaziunea fiscală au fost identificate la operatorii econimici care îşi desfaşoară activitatea în domeniul intermedierilor în comerţul cu produse diverse, în domeniul construcţiilor precum şi în activitatea de colectare a materialelor reciclate.
Credeţi că odată cu legarea caselor de marcat la serverul ANAF o parte din acest fenomen o să dispară?
Referitor la utilizarea caselor de marcat, având în vedere necesitatea combaterii în regim de maximă urgenţă a fraudei fiscale, a asigurării unei mai bune monitorizări a activităţii operatorilor economici care desfăsoară livrări de bunuri cu amănuntul, precum şi prestări de servicii, direct către populaţie şi pentru creşterea gradului de încredere a populaţiei în corecta utilizare a aparatelor de marcat electronice fiscale de către operatorii economici, precum şi în colectarea corectă de către organele fiscale de specialitate a impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat, au fost aduse mai multe modificări şi completări OUG nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale. În acest sens, la nivelul ANAF se întocmeşte în formă electronică un registru naţional de evidenţă a aparatelor de marcat electronice fiscale instalate în judeţe şi în sectoarele municipiului Bucureşti, supravegherea şi monitorizarea aparatelor de marcat electronice fiscale fiind realizată de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. În vederea realizării supravegherii şi monitorizării aparatelor de marcat electronice fiscale, operatorii economici au obligaţia de a asigura conectarea la distanţă a aparatelor de marcat electronice fiscale, în vederea transmiterii de date fiscale către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. Procedura de conectare a aparatelor de marcat electronice fiscale la sistemul informatic naţional de supraveghere şi monitorizare a datelor fiscale se aprobă prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, până la data de 1 noiembrie 2018. Controlul funcţionării şi utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale, constatarea contravenţiilor, precum şi aplicarea sancţiunilor se fac de către structurile din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi organele sale subordonate, stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice, respectiv al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi de către structurile competente din cadrul Inspectoratului General al Poliţei Române şi organele sale subordonate. Potrivit prevederilor Codului de procedură fiscala controlul operativ şi inopinat se efectuează de către inspectorii antifraudă.
Fiscul are în acest moment datorii către contribuabili sau către alte instituţii?
În ceea ce priveste datoriile către contribuabili, potrivit prevederilor articolului 168 din Legea numărul 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, se restituie la cerere, contribuabilului orice sumă plătita şi încasată fară a fi datorată. La nivelul AJFP Olt nu există datorii în afara celor aflate în termenul legal de soluţionare.
Factorul politic a avut vreo imixtiune în activitatea instituţiei. Au existat vreodată presiuni politice?
Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Olt urmează misiunea asumată de ANAF, respectiv, de a colecta şi gestiona eficace şi eficient impozitele, taxele, contribuţiile sociale şi alte sume datorate, pentru a asigura resursele necesare finanţării cheltuielilor publice. Totodată trebuie să aplicăm politicile și reglementările în domeniul fiscal trasate de ANAF, factorul politic neavând nici o imixtiune asupra activităţii desfăşurate.
Ilie Bîzoi
