N-a rămas de căruţă…

0
652

Deşi la un moment dat pe cai foarte mari, vicepremier al României şi ministru al Dezvoltării, Paul Stănescu rămâne unul dintre pilonii importanţi pe care se sprijină prezentul politic românesc. În orice caz, în judeţul Olt rămâne numărul 1. Deşi foarte mulţi primari s-au considerat trădaţi, în sensul că Paul Stănescu trebuia să se gândească şi la ei atunci când, ca un oltean care se respectă, n-a ezitat să se scarpine la urechea stângă cu mâna dreaptă, între timp, respectivii primari şi-au reevaluat atitudinea, poziţionându-se din nou alături de fostul vicepremier. Nu că s-ar fi lepădat vreodată, dar au investit atâta speranţă, încât îndepărtarea vişinarului de la butoanele centrale a venit ca o trezire dintr-un vis prea frumos. Plutiseră până atunci printre norii albi ai iluziilor, iar faptul că multe dintre proiectele lor de dezvoltare reuşiseră să treacă prin sita criteriilor de eligibilitate îi încuraja în credinţa că situaţia aceasta va dura multă vreme.

N-a fost să fie. Dar nici n-au stat prea mult să scurme în grămada de motive ce l-or fi determinat pe Stănescu să încerce o lovitură de rever decisivă în terenul lui Dragnea. E treaba lor cum se înţeleg între ei, pe culmile înzăpezite ale Everestului guvernării, important este ca, la bază, rotiţele angrenajului care este programul de guvernare să se învârtească, iar poticnirile inerente să fie depăşite la timp, fără pierderi semnificative. Ceea ce se şi întâmplă, iar în secţiunea Olt a angrenajului, cu atât mai mult. Drept urmare, Paul Stănescu a putut să se întoarcă „printre ai săi” şi să constate că „nicăieri nu e mai bine ca în judeţul tău”. La Brâncoveni, la „Încuratul cailor de Sân’ Toader”, fostul vicepremier al României nu s-a sfiit să urce pe capra căruţei şi să dea o roată prin mijlocul spectatorilor. S-a simţit bine să fie în văzul „alor săi”, tras de nişte bidivii ca din basme. Era din nou acasă.

Conducerea judeţeană şi primarii din Olt l-au primit cu braţele deschise şi mizează în continuare pe vişinar, ca pe un cal câştigător. Nimeni nu-l vede ca lipsit de viitor politic. Unde este acum, e doar un trecător pas în spate, în perspectiva unui nou avânt. Şi dacă n-o mai fi să fie pe cele mai înalte culmi, în aerul acela extrem de rarefiat, în care omenia şi moralitatea se văd numai la microscop, care-i problema? Ca orice om de bun simţ, Paul Stănescu a înţeles un adevăr simplu: că din coroana de nestemate pe care Dumnezeu ţi-a pus-o pe cap la un moment dat, dacă-ţi scapă vreuna, măcar să ai grijă să nu o pierzi în noroiul minciunii şi ipocriziei.