„Introducerea gazelor este singura investiţie care mai lipseşte pentru ca în comuna Fălcoiu condiţiile de viaţă să fie ca la oraş” – ne spune PETRIŞOR ALEXANDRU, primarul comunei FĂLCOIU

0
291

        În centrul judeţului, între Slatina şi Caracal, comuna Fălcoiu ocupă o suprafaţă de 49,7 km pătraţi, scăldată de apele râurilor Olt şi Olteţ. Se învecinează cu Osica de Sus la nord, Mărunţei la est, Fărcaşele şi Dobrosloveni la sud, Cezieni şi Dobrun la vest. Este formată din satele Fălcoiu, Cioroiaşu şi Cioroiu. Primul este atestat Fălcoiu, care apare în hrisovul din 18 aprilie 1535, emis la Slatina de voievodul Vlad Vintilă. Acesta întăreşte mănăstirii de la Curtea de Argeş mai multe proprietăţi, între care şi „satul acum Fălcoiu tot, cu tot hotarul şi cu 3 mori”. În documentul din 30 martie 1750 apare şi satul Cioroiu, ca proprietate a mănăstirii Brâncoveni. În 1973, populaţia comunei era de 5.458 de locuitori. Ultimul recensământ a consemnat un număr de 4.004 locuitori.

Alegerile locale din 5 iunie 2016 nu au adus nimic nou în ce priveşte persoana primarului din comuna Fălcoiu.  Acelaşi Petrişor Alexandru a fost desemnat de alegători să ocupe fotoliul de primar, pentru al 7-lea mandat. Este primar în funcţie din 1991, unul dintre cei mai vechi primari postdecembrişti din România. Născut la 17 iulie 1962, absolvent al Facultăţii de Agricultură Craiova, promoţia 1986, de profesie inginer agronom, şi-a câştigat respectul consătenilor prin caracterul său echilibrat, aplecat spre nevoile oamenilor, în legătură permanentă cu ei, gata în orice moment să le sară în ajutor, doctrina social-democrată fiind pentru el nu doar o ideologie, ci şi un mod de viaţă. Bunul simţ, cinstea, modestia, hărnicia sunt calităţi cu care e înzestrat natural, dovedite încă de pe vremea când a lucrat ca inginer la CAP Fălcoiu şi care l-au ajutat din plin să se menţină, de fiecare dată, pe primul loc în opţiunile electoratului local. Simplul fapt că este de atâta vreme primar în Fălcoiu spune totul despre competenţa şi intregritatea sa, despre legăturile strânse care s-au consolidat, în timp, între persoana sa şi cetăţenii de toate vârstele din comună.

–          D-le primar, de ce, cândva, se zicea că aici este Ţara Usturoiului?

–          Pentru că, înainte de 1989, usturoiul se cultiva pe suprafeţe întinse, în jur de 300 de hectare şi de aici se aprovizionau, cu acest preţios ingredient, aproape toate fabricile de mezeluri din ţară. Era brandul comunei. După 1989 însă, fărămiţarea proprietăţii şi costurile exagerate necesare pentru irigaţii au contribuit în egală măsură la dispariţia acestui brand. Se cultivă usturoi şi în prezent, dar puţine familii au rămas credincioase usturoiului şi nu-l cultivă decât pe loturile mici de care dispun. Cei mai mulţi s-au orientat către alte culturi, mai rentabile, îndeosebi legume, luncile Oltului şi Olteţului oferind condiţii bune în acest sens. Legumicultura este aşadar printre ocupaţiile de bază ale locuitorilor din Fălcoiu, incluzându-i şi pe tinerii care, tot mai mulţi, aleg să-şi întemeieze familii în comună şi să-şi câştige traiul cu ce produc în gospodăria proprie. Cei mai inventivi dintre ei au reuşit să acceseze fonduri europene şi să înfiinţeze adevărate ferme.

–          Credeţi că se poate reveni la o agricultură intensivă?

–          Revenirea la o agricultură intensivă, pe bază de irigaţii, ar fi perfect posibilă, deoarece, înainte de 1989, s-a realizat în zonă sistemul de irigaţii Bucşani – Cioroiu, pentru o suprafaţă de aproape 30.000 de hectare. E adevărat, s-au furat ţevile şi alte instalaţii, dar canalele încă există şi, cu un efort consistent din partea Guvernului, s-ar putea reface tot ceea ce s-a furat sau s-a stricat.

–          Infrastructura rutieră este una dintre problemele cele mai importante ale ţării noastre, a cărei rezolvare depinde şi de modul în care se implică edilii locali. Ce aţi reuşit să faceţi în acest sens?

–          Teritoriul comunei este străbătut de drumul naţional DN 64 Caracal-Piatra Olt-Grădinari, iar reţeaua de drumuri comunale totalizează peste 25 de km, cele mai importante, care fac legătura dintre satele comunei, fiind DC 84, DC 85, DC 86 şi DC 84 A. În 2009 am terminat asfaltarea drumului comunal DC 84, din DN 64 până în satul Cioroiu, un sat cu aproape 1.000 de locuitori. În 2016 s-a asfaltat şi strada Şcolii, din Cioroiu, în lungime de 1 km. Şi tot în Cioroiu, în 2018, vor începe lucrările de asfaltare a străzilor care au mai rămas de asfaltat, inclusiv drumul comunal DC 84 A, care face legătura, peste câmp, cu satul Malu Mare, din comuna Mărunţei – o investiţie contractată prin PNDL 2, în valoare de circa 60 de miliarde de lei vechi. În 2016, cu bani de la Guvern, am terminat asfaltarea drumului comunal DC 85, din DN 64, peste câmp, până în satul Chilii, în lungime de 10 km. Acest drum era absolut necesar pentru a scoate din izolare cătunul Chilii şi pentru a aduce mai uşor copiii de aici la şcoala din Fălcoiu. Altfel, microbuzul şcolar trebuia să facă un ocol de 17 km pe ruta Dobrosloveni-Reşca. Cu bani de la UE, pe măsura 3.2.2., am implementat un alt proiect ce a constat în asfaltarea a 5,5 km de străzi în satul Fălcoiu, cu şanţuri dalate şi cu acces la proprietăţi. Încă puţin şi toată comuna Fălcoiu se va putea bucura de o infrastructură de nivel european, înţelegând prin aceasta nu numai infrastructura rutieră, dar şi cea de apă şi canal sau infrastructura educaţională.

–          Vreţi să spuneţi că, în comuna Fălcoiu, apa şi canalizarea sunt probleme rezolvate?

–          Mai bine zis, în curs de rezolvare. Până acum am terminat doar în satul Cioroiu şi numai în ce priveşte alimentarea cu apă. În privinţa sistemelor de apă şi canalizare, acestea reprezintă obiectul celui mai important proiect care urmează să se deruleze în comuna Fălcoiu, cu finanţare europeană, pe măsura 7.2. Anul trecut s-a semnat contractul de finanţare, iar în prezent este în faza de licitaţie.

–          Ce condiţii aţi asigurat copiilor şi tinerilor, în general?

–          Avem în comună vreo 400 de şcolari şi preşcolari care învaţă într-o şcoală modernă, cu clase de I-VIII, recent renovată şi dotată corespunzător. Pentru aducerea la şcoală a celor din satele Chilii şi Cioroiu, am achiziţionat două microbuze şcolare. Avem şi două grădiniţe, cea din Chilii fiind o investiţie nouă, realizată prin Ministerul Învăţământului, cu bani de la Banca Mondială, finalizată în anul 2011. În incinta şcolii vechi din satul Fălcoiu, pe măsura 3.2.2., am înfiinţat şi un after school pentru 70 de copii, cu sală de mese, mobilier pentru sălile de studiu şi calculatoare. Tot pe măsura 3.2.2. am renovat căminul cultural şi l-am dotat cu scenă mobilă, instalaţie de sonorizare, iar pentru grupul vocal „Jienii”, în cadrul căruia copiii noştri dau măsura talentului lor şi respectului faţă de tradiţiile locale, am achiziţionat costume populare. Despre profesori pot să vă spun că îşi fac cu toţii meseria, chiar dacă sunt navetişti. Nici nu se pune problema să nu le plătim naveta. Din 2007 sau 2008, nu mai ştiu sigur, am realizat, cu bani de la Guvern, dar şi de la Primărie, şi o sală de sport, chiar peste stradă de şcoală, iar prin PNDL am reabilitat baza sportivă, cu stadion, tribune şi vestiare pentru sportivi, de utilităţile acestei baze beneficiind şi jucătorii echipei de fotbal „Olteţul Fălcoiu”.

–          Despre asistenţa medicală ce ne spuneţi?

–          Asistenţa medicală este asigurată prin două cabinete medicale, într-un dispensar uman reabilitat, două farmacii şi un cabinet veterinar. În comuna Fălcoiu există şi un Cămin de Bătrâni cu aproape 50 de beneficiari, amenajat într-un fost conac ce a aparţinut boierului Mihail Demetrian, fost lider PNL Romanaţi în perioada interbelică şi care, prin testament, şi-a lăsat averea comunităţii locale. Deşi în prezent Căminul de Bătrâni nu mai ţine de Primăria Fălcoiu, totuşi, aceasta a contribuit şi ea cu bani de la bugetul local ori de câte ori a fost nevoie de renovări sau îmbunătăţiri la clădirea Căminului.

–          Vă descurcaţi cu bugetul actual?

–          Cu mari eforturi din partea noastră, da. Trebuie să menţionaţi că Primăria Fălcoiu funcţionează cu numai 14 angajaţi, din 28 cât prevede organigrama, deci cu jumătate din personalul necesar. Şi totuşi ne descurcăm şi chiar foarte bine. Ar putea ca acesta să fie încă un argument la ideea pe care o susţin de mult timp, şi anume simplificarea aparatului birocratic din primării. Din bugetele şi taxele locale adun până la aproape 4 miliarde de lei, reprezentând cam 80% din potenţial, ceea ce nu e deloc puţin având în vedere că există mulţi locuitori care nu au niciun venit, trăind din ajutoarele sociale şi din câştiguri întâmplătoare. În prezent mai avem cam 60 de beneficiari de ajutoare sociale. Chiar şi cu un buget mic, în condiţiile unei drămuiri profesioniste a acestuia, s-a reuşit realizarea inclusiv a unor investiţii. De pildă, cu bani de la bugetul local, am renovat clădirea Primăriei, una  foarte veche. Recent, am schimbat acoperişul, s-au montat ferestre noi, centrală proprie şi s-a introdus apa curentă.

–          În privinţa locurilor de muncă ce ne puteţi spune?

–           Din păcate, în privinţa locurilor de muncă, deocamdată, situaţia nu este deloc cea mai bună. Există câteva locuri de muncă în mici ateliere de câte 5-10 lucrători, apoi există o făbricuţă de mase plastice cu vreo 10 angajaţi şi cam atât. Prin urmare, atragerea de investitori reprezintă acum una dintre priorităţile de pe agenda noastră de lucru, în perioada următoare.

–          Care ar fi cel mai important proiect de viitor pentru comuna Fălcoiu?

–          Bineînţeles, introducerea sistemului de gaze naturale. Împreună cu primarii din Dobrosloveni, Osica de Jos, Dobrun şi Voineasa am demarat un studiu de fezabilitate în acest sens. Ar fi singura investiţie care mai lipseşte pentru ca în comuna Fălcoiu condiţiile viaţă să fie ca la oraş. În viziunea mea, această comună locuită de oameni harnici poate atinge acel vârf al dezvoltării, de la înălţimea căruia oricine să poată respira în voie aerul rarefiat al prosperităţii. Iar eu, la sfârşitul acestui al şaptelea mandat, voi putea spune că n-am fost primar degeaba. Şi mai trebuie să consemnaţi dvs următorul lucru: că am un Consiliu Local cu care colaborez foarte bine, electoratul scutindu-mă de a avea un consiliu prea eterogen ca structură politică. Din cei 13 consilieri, 10 sunt de la PSD, 2 de la PNL şi 1 de la PMP. Viceprimar este, de asemenea, un om de toată isprava, Ilie Oncică, pe care-l am alături încă din 2012.

–          Vă mulţumesc, d-le primar.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here