PETRIŞOR ALEXANDRU şi proiectele sale pentru comuna FĂLCOIU

0
182

În centrul judeţului, între Slatina şi Caracal, comuna Fălcoiu ocupă o suprafaţă de 49,7 km pătraţi, scăldată de apele râurilor Olt şi Olteţ. Se învecinează cu Osica de Sus la nord, Mărunţei la est, Fărcaşele şi Dobrosloveni la sud, Cezieni şi Dobrun la vest. Este formată din satele Fălcoiu, Cioroiaşu şi Cioroiu. Primul este atestat Fălcoiu, care apare în hrisovul din 18 aprilie 1535, emis la Slatina de voievodul Vlad Vintilă. Acesta întăreşte mănăstirii de la Curtea de Argeş mai multe proprietăţi, între care şi „satul acum Fălcoiu tot, cu tot hotarul şi cu 3 mori”. În documentul din 30 martie 1750 apare şi satul Cioroiu, ca proprietate a mănăstirii Brâncoveni. În 1973, populaţia comunei era de 5.458 de locuitori. Ultimul recensământ a consemnat un număr de 4.004 locuitori.

Alegerile locale din 5 iunie 2016 nu au adus nimic nou în ce priveşte persoana primarului din comuna Fălcoiu.  Acelaşi Petrişor Alexandru a fost desemnat de alegători să ocupe fotoliul de primar, pentru al 7-lea mandat. Este primar în funcţie din 1991, unul dintre cei mai vechi primari postdecembrişti din România. De profesie inginer agronom, şi-a câştigat respectul consătenilor prin caracterul său echilibrat, aplecat spre nevoile oamenilor, în legătură permanentă cu ei, gata în orice moment să le sară în ajutor, doctrina social-democrată fiind pentru el nu doar o ideologie, ci şi un mod de viaţă. Bunul simţ, cinstea, modestia, hărnicia sunt calităţi cu care e înzestrat natural şi care l-au ajutat din plin să se menţină, de fiecare dată, pe primul loc în opţiunile electoratului local. Simplul fapt că este de atâta vreme primar în Fălcoiu spune totul despre competenţa şi intregritatea sa, despre legăturile strânse care s-au consolidat, în timp, între persoana sa şi cetăţenii de toate vârstele din comună.

O prima întrebare pe care i-am adresat-o a fost legată de usturoi – o legumă intens cultivată înainte de 1989. De ce se zicea că aici este „Ţara Usturoiului”? Pentru că usturoiul se cultiva pe suprafeţe întinse, în jur de 300 de hectare şi de aici se aprovizionau cu acest preţios ingredient aproape toate fabricile de mezeluri din ţară. Era brandul comunei. După 1989 însă, fărămiţarea proprietăţii şi costurile exagerate necesare pentru irigaţii au contribuit în egală măsură la dispariţia acestui brand. Se cultivă usturoi şi în prezent, dar puţine familii au rămas credincioase usturoiului şi nu-l cultivă decât pe loturile mici de care dispun. Cei mai mulţi s-au orientat către alte culturi, mai rentabile, îndeosebi legume, luncile Oltului şi Olteţului oferind condiţii bune în acest sens. Legumicultura este aşadar printre ocupaţiile de bază ale locuitorilor din Fălcoiu, incluzându-i şi pe tinerii care, tot mai mulţi, aleg să-şi întemeieze familii în comună şi să-şi câştige traiul cu ce produc în gospodăria proprie. Cei mai inventivi dintre ei au reuşit să acceseze fonduri europene şi să înfiinţeze adevărate ferme. În opinia d-lui primar, revenirea la o agricultură intensivă, pe bază de irigaţii, ar fi perfect posibilă, deoarece, înainte de 1989, s-a realizat în zonă sistemul de irigaţii Bucşani – Cioroiu, pentru o suprafaţă de aproape 30.000 de hectare. E adevărat, s-au furat ţevile şi alte instalaţii, dar canalele încă există şi cu un efort consistent din partea Guvernului, s-ar putea reface tot ceea ce s-a furat sau s-a stricat.  

Următoarea întrebare s-a referit la infrastructura rutieră. Aşa am aflat că teritoriul comunei este străbătut de drumul naţional DN 64 Caracal-Piatra Olt-Grădinari, iar reţeaua de drumuri comunale totalizează peste 25 de km, cele mai importante, care fac legătura dintre satele comunei, fiind DC 84, DC 85, DC 86 şi DC 84 A. În 2014, cu bani de la Guvern, a început asfaltarea a 10 km de drumuri comunale. Cu bani de la UE, s-a implementat un alt proiect ce a constat în asfaltarea a încă 5 km. Încă puţin şi toată comuna Fălcoiu se va putea bucura de o infrastructură de nivel european, înţelegând prin aceasta nu numai infrastructura rutieră, dar şi cea de apă şi canal sau infrastructura educaţională. În privinţa sistemelor de apă şi canalizare, acestea reprezintă obiectul celor mai importante proiecte care se derulează în prezent în comuna Fălcoiu. Cu fonduri venite de la Guvern, prin Ordonanţa 28, s-a introdus apa mai întâi în satul Cioroiu. Pentru introducerea apei în satul Fălcoiu, aici fiind nevoie de bani mai mulţi, s-a elaborat un alt proiect, cu absorbţie de fonduri europene, implementarea lui începând în 2016.

Cu o echipă de numai 15 salariaţi, la o populaţie relativ numeroasă, de circa 4000 de locuitori, primarul Petrişor Alexandru reuşeşte să facă faţă oricărei provocări în ce priveşte administrarea comunei sale. În 2016, bugetul comunei Fălcoiu a fost de aproape 10 miliarde de lei. Proporţia de 70%, la cât se ridică nivelul de colectare a veniturilor şi taxelor locale, consideră că este bună în condiţiile în care există mulţi locuitori care nu au niciun venit, trăind de azi pe mâine din ajutoarele sociale şi din cîştiguri întâmplătoare. Totuşi, cu bani de la bugetul local, în condiţiile unei drămuiri profesioniste a acestora, s-a reuşit realizarea multor investiţii aşteptate de locuitori. De pildă, în satul Fălcoiu, s-au asfaltat 5,5 km de drum numai cu bani din taxele şi impozitele percepute de la locuitori. S-a renovat Căminul Cultural, astfel încât oamenii din Fălcoiu au acum posibilitatea să organizeze aici nunţi, botezuri, aniversări şi alte evenimente pentru care Primăria nu percepe nicio taxă. Tot cu fonduri proprii a fost modernizată şi Şcoala Gimnazială care, cu această ocazie, a fost dotată cu mobilier nou şi centrală proprie, iar pe viitor se intenţionează construirea unei noi Grădiniţe. Asistenţa medicală este asigurată de doi medici de familie care îşi desfăşoară activitatea într-un centru medical complet modernizat. În comuna Fălcoiu există şi un Cămin de Bătrâni cu aproape 50 de beneficiari, amenajat într-un fost conac ce a aparţinut boierului Mihail Demetrian, fost lider PNL Romanaţi în perioada interbelică şi care, prin testament, şi-a lăsat averea comunităţii locale. Deşi în prezent Căminul de Bătrâni nu mai ţine de Primăria Fălcoiu, totuşi, aceasta a contribuit şi ea cu bani de la bugetul local ori de câte ori a fost nevoie de renovări sau îmbunătăţiri la clădirea Căminului. De renovări şi îmbunătăţiri a avut nevoie mereu şi clădirea Primăriei, una  foarte veche. Recent, s-a schimbat acoperişul, s-au montat ferestre noi, centrală proprie şi s-a introdus apa curentă. În sfârşit, deşi lista cu realizări este mai lungă, pentru cele două comunităţi de rromi, cu bani de la Banca Mondială, s-a construit o grădiniţă modernă, de care beneficiază 35 de copii. Cu bani de la Guvern, dar şi de la Primărie, s-a realizat şi o frumoasă sală de sport, chiar peste stradă de şcoală, inclusiv o bază sportivă modernă, cu stadion, tribune şi vestiare pentru sportivi, de utilităţile acestei baze beneficiind şi jucătorii echipei de fotbal „Olteţul Fălcoiu”.

Următoarea întrebare am rezervat-o pentru a afla care sunt cele mai importante proiecte de viitor ale primarului Petrişor Alexandru şi ale Consiliului Local Fălcoiu. Mai întâi, menţionăm proiectul aflat deja în derulare, un proiect integrat în valoare de circa 2,5 milioane de euro, referitor la asfaltarea de drumuri comunale, dotarea Căminului Cultural şi un after school pentru 75 de copii. Pentru stimularea vieţii culturale din comună s-a înfiinţat un ansamblu de dansuri, „Jienii”, iar pentru ca acesta să beneficieze de condiţii de performanţă, prin proiectul menţionat mai sus se intenţionează achiziţionarea unei scene mobile, instalaţie modernă de sonorizare şi lumini, costume tradiţionale din Oltenia, pentru dansatori, precum şi 4 toalete ecologice, în sumă totală de 200.000 de euro, fonduri europene în totalitate. Un alt proiect, pe Ordonanţa 28, se referă la finalizarea alimentării cu apă în satul Cioroiu, un sat cu peste 1000 de locuitori. Un alt proiect, pe Submăsura 7.2., prevede introducerea alimentării cu apă şi realizarea a 10 km de reţea de canalizare în satul Fălcoiu. Pe Ordonanţa 28 mai există un proiect ce prevede 10 km de asfalt între satele Fălcoiu şi Chilii, acesta din urmă fiind un cătun mai izolat, motiv pentru care 4,5 km vor fi asfaltaţi peste câmp. Acest drum este absolut necesar pentru a scoate din izolare cătunul Chilii şi pentru a aduce mai uşor copiii de aici la şcoala din Fălcoiu. Altfel, microbuzul şcolar trebuie să facă un ocol de 17 km pe ruta Dobrosloveni-Reşca.

Din păcate, în privinţa locurilor de muncă, d-l primar ne-a spus că, deocamdată, situaţia nu este deloc cea mai bună. Există câteva locuri de muncă în mici ateliere de câte 5-10 lucrători, apoi există o făbricuţă de mase plastice cu vreo 10 angajaţi şi cam atât. Prin urmare, atragerea de investitori reprezintă acum una dintre priorităţile de pe agenda de lucru a primarului Petrişor Alexandru, în viziunea căruia comuna Fălcoiu, în acest al 7-lea mandat al său, poate atinge acel vârf al dezvoltării, de la înălţimea căruia oricine să poată respira în voie aerul rarefiat al prosperităţii.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here