Statele Unite ale Americii au finalizat oficial retragerea din Organizația Mondială a Sănătății (OMS), punând capăt unei colaborări care a durat aproape 80 de ani. Decizia a fost luată de administrația de la Washington, care a criticat în repetate rânduri modul în care OMS a gestionat pandemia de COVID-19, acuzând lipsa de transparență și influențe politice în luarea deciziilor.
Autoritățile americane susțin că retragerea va permite Statelor Unite să își gestioneze politicile de sănătate globală prin parteneriate bilaterale și alte mecanisme internaționale, considerate mai eficiente. Totodată, finanțarea federală și personalul american implicat în programele OMS au fost retrase.
În replică, Organizația Mondială a Sănătății a transmis că decizia SUA reprezintă un risc major pentru cooperarea internațională în domeniul sănătății publice. Reprezentanții OMS avertizează că lipsa contribuției americane ar putea afecta programe esențiale de prevenire a epidemiilor, supraveghere a gripei, vaccinare și combatere a bolilor transmisibile, în special în țările cu sisteme medicale fragile.
Specialiștii în sănătate publică atrag atenția că retragerea SUA poate slăbi capacitatea globală de răspuns rapid la viitoare pandemii și ar putea crea un dezechilibru în structura de influență a organizației. În același timp, unii analiști consideră că această decizie ar putea fi exploatată de alte puteri globale pentru a-și consolida poziția în cadrul OMS.
Pe plan intern, decizia a generat reacții diferite în Statele Unite. Unele autorități locale și experți americani în sănătate publică și-au exprimat îngrijorarea față de efectele pe termen lung ale retragerii, subliniind importanța cooperării internaționale în fața amenințărilor sanitare globale.
Retragerea SUA din OMS marchează una dintre cele mai importante schimbări din arhitectura sănătății globale din ultimele decenii, iar impactul acesteia rămâne sub atentă monitorizare la nivel internațional.
