România se confruntă cu o accentuare a fenomenelor meteorologice extreme, arată datele climatice și prognozele specialiștilor, confirmând o tendință de încălzire și instabilitate atmosferică tot mai accentuată pe teritoriul țării. Conform raportului „Starea Climei – România 2025: Unde suntem și încotro mergem”, temperaturile medii anuale au crescut cu peste 3°C în ultimele decenii, iar anii 2023 și 2024 se numără printre cei mai călduroși înregistrați în istoria măsurătorilor meteorologice din România.
Această evoluție se traduce prin episoade repetate de valuri de căldură mai intense și mai lungi, perioade de secetă severă și distribuție tot mai neuniformă a precipitațiilor. În vara anului trecut s-au înregistrat zeci de zile consecutive cu temperaturi extreme și recorduri istorice de caniculă, ceea ce a afectat agricultura, resursele de apă și sănătatea populației.
Administrația Națională de Meteorologie și specialiștii în fenomene meteo avertizează că acest tip de vreme va continua să se manifeste și în următoarea perioadă, cu veri tot mai calde și perioade cu instabilitate atmosferică ridicată, incluzând ploi torențiale, furtuni violente și disconfort termic accentuat.
Analize recente arată că până în anul 2040 până la jumătate din populația urbană din România va fi afectată de valuri de căldură extreme, iar agricultura și infrastructura vor fi tot mai vulnerabile la aceste schimbări climatice.
Pe lângă valurile de căldură, România înregistrează și o frecvență crescută a fenomenelor meteo asociate furtunilor, precum ploi intense, grindină mare și vânt puternic, ceea ce a dus la pagube semnificative în agricultură și reparații ale locuințelor în ultimii ani.
Experții explică faptul că schimbările climatice globale influențează structura și comportamentul atmosferic, ducând la o distribuție mai haotică a condițiilor meteorologice, cu perioade alternante de secetă și precipitații abundente. Acest lucru înseamnă nu doar mai multe zile cu temperaturi extreme, ci și o probabilitate crescută de fenomene meteo severe, cum ar fi furtuni violente sau inundații locale.
Autoritățile și specialiștii recomandă populației și instituțiilor să dezvolte strategii de adaptare la noile condiții climatice — inclusiv planuri locale de protecție împotriva valurilor de căldură, secetei și furtunilor — pentru a reduce riscurile pentru sănătate, agricultură și infrastructură.
