Potrivit celui mai recent raport publicat de Transparency International, România a obținut un scor de doar 45 de puncte din 100 în Indicele de Percepție a Corupției (IPC) 2025, lansat astăzi. Rezultatul marchează o ușoară scădere față de anul precedent și plasează țara noastră mult sub media europeană de 62 de puncte, confirmând o stare de stagnare care durează de peste un deceniu. Datele prezentate arată că România ocupă în continuare locurile codașe în clasamentul european, fiind la egalitate de îngrijorare cu Bulgaria și Ungaria, ambele cu 40 de puncte. În timp ce state precum Estonia sau Grecia au reușit progrese remarcabile, România a oscilat constant în jurul aceleiași cifre, nereușind să depășească pragul critic de 50 de puncte care definește democrațiile cu instituții solide.
Analiza experților indică faptul că această stagnare este strâns legată de erodarea mecanismelor democratice de control, politizarea sistemului judiciar și eșecul în protejarea spațiului civic. Aceste deficiențe au efecte directe asupra justiției și integrității politice, dar și asupra modului în care cetățenii accesează serviciile publice. Pentru a corecta acest parcurs, organizația subliniază necesitatea unui leadership eficient și a unei stabilități instituționale reale. Prioritățile pentru anul 2026 includ numirea unor conduceri definitive la nivelul DNA și al Agenției Naționale de Integritate, precum și adoptarea unor legi clare, cum ar fi Codul de procedură administrativă, care să elimine lacunele ce duc la eșecul dosarelor în instanță.
O pârghie esențială pentru viitorul apropiat este transpunerea Directivei UE anti-corupție, adoptată în decembrie 2025, care stabilește o politică de toleranță zero la nivel european. Prin implementarea acestor reforme și prin aplicarea obligatorie a pactelor de integritate în achizițiile publice care depășesc 1 milion de lei, România ar putea atinge obiectivul de 50 de puncte în clasamentul IPC până în anul 2030. Totuși, succesul acestui demers depinde de stoparea instrumentalizării politice a justiției și a dezinformării, practici care, în scopul obținerii de capital politic pe termen scurt, subminează încrederea partenerilor externi și credibilitatea țării pe piețele financiare internaționale.
