Premierul Ilie Bolojan a scos în prim-plan una dintre cele mai controversate teme ale administrației locale: reforma administrativ-teritorială, care vizează reducerea numărului de angajați în primării și, pe termen mai lung, posibila comasare a comunelor și orașelor mici într-un model administrativ mai eficient.
Într-o serie de declarații și consultări cu primarii, Bolojan a spus clar: dacă administrațiile locale nu pot funcționa eficient cu un aparat redus și resurse financiare responsabile, România ar putea fi forțată să treacă la reorganizare administrativ-teritorială — adică la un proces de fuzionare a unităților administrativ-teritoriale (UAT-uri) mici.
Expresia folosită de mulți observatori se referă la amenințarea fără un plan clar: Bolojan le-a transmis primarilor că ori își ajustează administrațiile locale pentru a fi mai eficiente, ori se va trece la comasări de localități, ceea ce implică desființări sau fuziuni de comune și orașe prea mici pentru a funcționa autonom.
Reforma propusă include mai multe pachete de măsuri:
Limitarea sau reducerea numărului de angajați în primării și consilii județene, cu un obiectiv de reducere a personalului de până la 10-45%, în funcție de calcule și negocieri interne.
Plafonarea angajărilor, adică stabilirea unui număr maxim de funcționari raportat la populația localității.
Reducerea sau reorganizarea Poliției Locale și a altor structuri locale cu cheltuieli mari.
Aceste propuneri au generat tensiuni majore. Cele aproximativ 1.500 de primării din comune au programat greve de avertisment, temându-se că vor rămâne fără fonduri suficiente sau vor trebui să concedieze personal esențial.
Reforma nu este acceptată unanim. Lideri din coaliție, inclusiv PSD și UDMR, s-au opus reducerilor drastice de posturi, preferând soluții care nu implică concedieri masive. Vicepremierul Tanczos Barna a fost clar: susține reforma*, dar nu în sensul desființării orașelor sau comunelor fără o analiză asumată și transparentă.
Bolojan și guvernul său susțin că reforma administrației locale este necesară pentru a stopa creșterea necontrolată a cheltuielilor de personal, care în unele cazuri a crescut cu 10% față de anul precedent, în ciuda planurilor de eficientizare.
🧭 Ce urmează?
Momentan, nu există o lege definitivată de reorganizare administrativ-teritorială, iar procesul este în discuție intensă la nivel guvernamental și în coaliție. Totuși, semnalul transmis este ferm: administrațiile locale trebuie să devină mai eficiente sau România s-ar putea confrunta cu un proces de comasare a localităților — efectiv o reorganizare a hărții administrative.
Cine se teme de reforma teritorial-administrativă a României? Se tem cei care au promovat corupția și minciuna in toate instituțiile Statului.
Se tem cei care au fost obișnuiți să trăiască din banul public fără să dea socoteală nimănui.Aceștia sunt foștii activiști PCR,foștii președinți CUASC și CAP,,respectiv foștii securiști și informatatori ai Securității Statului Comunist și copiii lor dimpreună cu toate grupurilor lor de interese .
Orcum,mulți primarii de comună ,dar și președinți de Consilii Județene vor pierde puterea și influența politică și administrativă,privilegiile și averile dobândite ilicit,deoarece poporul s-a prins de șmecheria cu pomenile electorale.
Comentariile sunt închise.