Fostul judecător Cristi Dănileț explică, într-o analiză publicată pe blogul său, că legislația românească prevede măsuri clare pentru copiii care comit infracțiuni, inclusiv pentru cei sub 14 ani, însă aplicarea acestora este serios afectată de lipsa unor centre specializate.
În contextul discuțiilor publice privind eventuala scădere a vârstei de răspundere penală, reaprinse după crima din județul Timiș, Dănileț atrage atenția că este greșită percepția potrivit căreia minorii sub 14 ani „nu răspund deloc”. El face referire la Strategia națională pentru protecția și promovarea drepturilor copilului 2023–2027 și explică modul în care statul intervine în funcție de vârsta și discernământul copilului.
Potrivit acestuia, minorii care au împlinit 14 ani pot fi cercetați penal și sancționați prin măsuri educative, de la stagii de formare civică și supraveghere până la internarea în centre educative sau de detenție, în cazul faptelor grave ori al recidivei.
În schimb, copiii sub 14 ani sau cei între 14 și 18 ani declarați fără discernământ nu răspund penal, însă pot face obiectul unor măsuri de protecție, precum supravegherea specială sau plasamentul în servicii rezidențiale ori de tip familial.
Problema majoră, subliniază fostul magistrat, este lipsa infrastructurii adecvate: în România există doar un centru rezidențial pentru minori delicvenți, la Brașov, și două centre de zi, în Brăila și Dâmbovița. În restul țării, copiii care au comis fapte penale ajung în aceleași centre cu minorii victime ale abuzurilor.
În acest context, ministrul Justiției Radu Marinescu a anunțat constituirea unui grup de lucru care va analiza necesitatea modificării legislației privind răspunderea penală a minorilor, după cazul de la Cenei, Timiș, care a generat reacții puternice în spațiul public și o petiție semnată de peste 250.000 de persoane.
