Majoritatea judeţelor din ţara noastră se confruntă cu probleme cauzate de subfinanţarea serviciilor de Medicină Legală. Potrivit raportului Institutului Național de Medicină Legală (INML) pe anul 2018 la 16 astfel de servicii, între care şi la cel din Olt, nu se pot face nici măcar analize simple pentru stabilirea grupei de sânge. De asemenea, Serviciul Judeţean de Medicină legală din Olt nu dispune nici de laborator de anatomie patologică.
Astfel, potrivit raportului citat, la nivel naţional există două servicii judeţene de Medicină Legală, respectiv cele din Ilfov şi Giurgiu, care nu au laborator de toxicologie, 13 unităţi nu au laborator de anatomie-patologică, respectiv cele din Alba, Braşov, Caraş-Severin, Dâmboviţa, Giurgiu, Gorj, Ialomiţa, Ilfov, Maramureş, Olt, Sălaj şi Teleorman, iar 16 unităţi nu pot face nici cea mai simplă investigaţie serologică (grupă de sânge), fiind vorba despre cele din judeţele Argeş, Bacău, Bistriţa Năsăud, Caraş-Severin, Covasna, Dâmboviţa, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi şi Olt. De asemenea, raportul mai relevă faptul că majoritatea serviciilor judeţene care posedă laborator de toxicologie sunt capabile să efectueze doar determinarea alcoolemiilor, întrucât sunt lipsite de mijloace de determinare a drogurilor stupefiante.
Reţeaua de medicină legală cuprinde 53 de unităţi medico-legale în care au activat în cursul anului 2018 un număr de 1.040 persoane, dar încadrarea cu personal în majoritatea instituţiilor de profil se situeaza mult sub nivelul minim acceptabil, în raport cu volumul de muncă. Acestui deficit de personal i se adaugă o repartizare disproporţională pe judeţe şi municipii a medicilor legişti, neexistând niciun fel de corelaţie cu populaţia judeţelor deservite. Conform sursei citate, la nivel județului Olt există un medic legist (n.r 1,01) la 100.000 de locuitori. Reperul de un medic legist/100.000 locuitori nu reprezintă un maxim ideal ci reprezintă un minimum minimorum aflat la limita funcționalității sistemului medico-legal. În situația cînd există un singur medic legist încadrat într-un serviciu județean de medicină legală este iluzoriu să se vorbească de calitatea și celeritatea activității judiciare.
În aproximativ 20% dintre autopsii, medicii legişti trebuie să facă necropsia asupra unor cadavre prezentând un risc biologic considerabil (TBC activ, Hepatita B si C, SIDA, putrefacţie avansată). „Trebuie subliniat că, în ciuda folosirii unor echipamente de protecţie, riscul de contaminare a personalului care efectuează autopsia nu poate fi eliminat, ceea ce explică incidenţa crescută a TBC şi hepatitelor în rândul personalului din instituţiile de medicină legală”, se mai arată în raportul INML.
Raportul INML mai precizează că probelemele care trebuie rezolvate cu prioritate la nivelul Serviciul Județean de Medicină Legală Olt vizează insuficiența spațiilor destinate păstrării probelor, dificultăți în recuperarea banilor de la Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Olt și achiziționarea cu dificultate a celor necesare desfășurării activității.
Nu în ultimul rând, autorii raportului semnalează probleme legate şi de organizarea actuală a reţelei, în care servicii judeţene de Medicină Legală sunt subordonate spitalelor judeţene (în sensul că banii alocaţi de la buget sunt gestionaţi de spital) şi, implicit, subordonate consiliilor locale. „Cel mai adesea directorul spitalului judetean asimilează Serviciul Judeţean de Medicină Legală cu o secţie de spital, ceea ce favorizează atitudini abuzive, se efectuează încadrări de personal fără specializarea necesară, destituiri sau numiri în funcţia de şef de serviciu abuzive, încercări de intimidare sau amestec în organizarea SMLJ şi chiar imixtiuni în activitatea medico-legală. În unele judeţe se observă obstrucţionarea de către Spitalul Judeţean a folosirii fondurilor proprii ale SMLJ acumulate din prestatiile medico-legale. Achiziţiile pentru SMLJ se fac de către Spitalulul Judeţean, deşi fondurile sunt separate şi activitatea separate”, se mai precizează în raportul INML.
