Statele Unite pregătesc terenul pentru a se retrage din Tratatul privind rachetele cu rază medie de acțiune (INF), iar scutul antirachetă din România joacă un rol în această strategie, a sugerat președintele Vladimir Putin joi, în timpul conferinței sale anuale de presă. Presa americană a citat oficiali SUA care consideră că în spatele asigurărilor de respectare a tratatelor, Moscova construiește rachete balistice care fac caduce aceste acorduri.
Presa rusă subliniază că este pentru prima dată când președintele nu a vorbit de contramăsuri ale Moscovei.
Tratatul INF, aproape de irelevanță
„Auzim vorbindu-se despre problemele Tratatului INF. Aperent, sunt create condițiile și are loc o campanie de propagandă pentru o posibilă retragere a SUA din tratat“, a declarat Putin, adăugând că, de fapt, SUA s-au retras deja din INF. Cum? Prin scutul antirachetă de la Deveselu, ai cărui interceptori, spune Putin, pot fi ușor convertiți în rachete ofensive cu rază medie de acțiune. Tratatul INF a fost semnat de SUA și URSS în 1987, pentru a limita riscul unui atac cu rachete cu rază medie de acțiune (lansate din apropierea frontierei dintre cele două blocuri militare), ce ar fi fost mai rapid decât un atac cu rachete intercontinentale. În ultimii ani, Rusia a recurs la desfășurarea rachetelor Iskander (cu rază scurtă de acțiune) în exclava Kaliningrad însă, recent, oficiali de la Washington au început să susțină că Rusia testează și o rachetă balistica cu raza medie care ar fi ilegală sub prevederile INF și ale Noului Tratat START, semnat de președinții Putin și Obama în 2010. Rusia a negat acuzațiile.
O mână întinsă de Putin?
Putin a ripostat la conferința de presă de joi. „Cât despre Noul START, ni se spune că SUA nu îl consideră benefic și nici necesar“. Putin a adus în favoarea sa argumentul că SUA au fost prima și singura putere care s-a retras dintr-un tratat pentru reducerea armelor strategice – Tratatul Rachetelor Antibalistice, în 2001. De altfel, acela a fost punctul de plecare al strategiei apărării antibalistice americane în care se înscrie și scutul de la Deveselu. „Noi nu intenționăm să ne retragem din niciun tratat. De aceea acordăm atenție dezvoltării armatei și marinei, fără să fim atrași într-o cursă a înarmării și fără să ne decimăm bugetul“, a spus Putin. Agenția Sputnik insistă pe faptul că este pentru prima dată când Putin nu mai spune că va lua măsuri similare ca reacție la scutul antirachetă. Acest semnal a fost remarcat, în cuvinte aproape identice, atât de analiști români, cât și germani citați de serviciile în limbile respective ale agenției ruse. Potrivit lor, Putin „întinde o mâna“ Statelor Unite.
Trump, paralizat de dușmanii interni
La conferința anuala de presă de joi nu au lipsit întrebările legate de implicarea Rusiei în alegerile din SUA din 2016. Putin a repetat același mesaj: anchetele americane în acest dosar sunt o „spionită“ creată artificial pentru a tensiona relațiile dintre SUA și Rusia și pentru a-l delegitima pe președintele Donald Trump. În plus, Putin a sugerat că Trump este împiedicat de aceste scandaluri să refacă relația cu Rusia. „Nu știu dacă mai vrea sau dacă este total epuizat, însă sper că mai vrea să îmbunătățim relațiile“, a spus Putin.
Președintele rus a vorbit despre serviciile secrete americane și în contextul excluderii sportivilor ruși de la Jocurile Olimpice de Iarnă, despre care crede că este o decizie legată de calendarul politic intern – alegerile prezidențiale din 2018. Putin a arătat că personajul-cheie în acest scandal, fostul șef al Agenției ruse antidoping, Grigori Rodcenkov, a fugit în SUA și este „sub controlul“ serviciilor americane, inclusiv FBI. Mărturiile lui ar fi dat lovitura de grație Comitetului Olimpic Rus. „A fost o greșeală din partea celor care l-au numit la conducerea agenției și știu cine a făcut-o“, a declarat Putin, fără să dea nume sau să spună dacă „vinovații“ vor fi pedepsiți.
Dacă nu vreți un Maidan, alegeți-mă
În cadrul aceleiași conferințe, Putin a făcut un anunț așteptat de multă vreme – va candida la alegerile prezidențiale din martie 2018. O va face independent, nu din parte Partidului Rusia Unită, dar speră că va fi susținut de mai multe formațiuni politice. Printre cei circa o mie de ziariști s-a aflat și Ksenia Sobceak, vedeta mondenă, candidata de paie la președinția Rusiei pentru a mima jocul democratic, în timp ce opozanți mai importanți, precum Alexei Navalnîi, au primit condamnări penale suficiente cât să nu mai poată candida în 2018. Ksenia Sobceak, fiica fostului șef al lui Putin, fostul primar al Sankt Petersburgului Anatoli Sobceak, i-a reproșat președintelui că nu participă la dezbateri și că opozanți precum Navalnîi nu pot participa la alegeri. „Cei pe care i-ați menționat sunt versiuni ruse ale lui Mihail Saakașvili în Ucraina. Vreți ca Rusia să ajungă într-o situație precum Maidanul din Ucraina? Cei mai mulți ruși nu vor asta“, a replicat Putin.
