Bugetul de stat pe 2020 este o prioritate națională!
România are nevoie de bugetul de stat pentru 2020 adoptat până la finalul acestui an!
Bugetul pe 2020 propus de PNL este primul buget al adevărului după ani de minciună pesedistă care au aruncat economia României în haos și care au produs instabilitate, impredictibilitate și au alungat investițiile străine și interne.
Este obligatoriu ca România să dea un mesaj de seriozitate, să-și recapete credibilitatea pierdută în anii anteriori, marcați de guvernarea nefastă a PSD.
Prin bugetul propus pentru 2020 este asigurată creșterea salariilor și pensiilor, creșterea nivelului investițiilor publice, este prevăzută finanțarea marilor proiecte de infrastructură.
Este pentru prima dată în ultimii ani de zile când bugetul de stat este realizat pe cifre reale, în mod responsabil față de cei care contribuie prin taxe și impozite la constituirea bugetului.
Bugetul de stat înseamnă cheltuieli care pot fi realizate din suma contribuțiilor din taxe și impozite ale cetățenilor. Sunt bani publici care trebuie gestionați în mod responsabil, NU sunt bani picați din cer, iar orice adâncire a deficitului înseamnă împrumuturi suplimentare, adică îndatorarea viitoarelor generații.
Guvernul PNL reduce în 2020 deficitul bugetar la 3,58% și fixează un calendar de revenire a acestuia sub pragul de 3% în 2022.
Bugetul pe 2020 are în vedere o creștere economică de 4,1% și o pondere a investițiilor de 4,5%, respectiv mai mare decât în 2019 cu 6,3 miliarde de lei, și o rată a inflației de 3,1%.
Este o performanță faptul că, în atât de scurt timp după învestirea noului Guvern al PNL, a fost operată rectificarea bugetară pe 2019 și elaborat bugetul de stat pentru 2020, în condițiile extrem de dificile.
Angajamentul PNL la preluarea guvernării a fost acela de a redresa România din derapajele majore în care a fost băgată de PSD. Bugetul de stat este un punct esențial în corectarea acestor derapaje, dar nu se poate face abstracție de situația complicată preluată după guvernarea PSD.
Amintim că PSD nu a fost capabil să promoveze bugetul pe 2019 decât abia în luna martie a aceluiași an.
Alocarea sumelor pentru ministere acoperă întregul necesar, spre deosebire de bugetul precendent, în care PSD nu a prevăzut sumele necesare nici măcar pentru plata salariilor până la finalul anului.
Sumele prevăzute în buget sunt rezultatul unei evaluări laborioase a tuturor cheltuielilor angajate, optimizând toate zonele bugetare din care se făcea risipă din bani publici și luând măsuri suplimentare de raționalizare.
Sunt înghețate salariile demnitarilor, redusă subvenția pentru partidele politice, interzicerea cumului pensie/salariu pentru angajații din sectorul public, interzicerea detașărilor din sectorul privat în sectorul public, raționalizate cheltuielile cu bunuri și servicii ale instituțiilor publice – adică măsuri care să genereze economii la bugetul de stat, astfel încât să poată fi respectate celelalte angajamente legale referitoare la pensii și salarii.
Dublarea alocațiilor propusă de PSD
PNL este primul susținător al creșterii alocațiilor de stat pentru copii, fiind partidul care a promovat ultimele majorări ale acestora – ultima chiar la începutul acestui an.
Este motivul pentru care deputații PNL au refuzat să se exprime la vot, știind faptul că măsura propusă de PSD nu are bază reală, iar PSD nu a inițiat în mod onest acest demers. Dovada acestui lucru stă tocmai în faptul că nu au spus de unde se asigură sumele necesare pentru această majorare.
PNL a construit bugetul de stat pe 2020 pe legislația în vigoare, iar PSD știa că în bugetul de stat nu sunt prevăzute sumele necesare pentru ceea ce au propus. Aceasta arată că inițiativa PSD nu a fost una sinceră, gândită să fie pusă în practică.
Majorarea de alocații obținută de PNL la începutul anului a prevăzut și sursa de finanțare a acestei măsuri. Demersul PNL a fost unul serios, în vreme ce demersul PSD este unul complet neserios.
Impactul aceste măsuri este de 6 miliarde de lei, adică duce la o adâncire substanțială a deficitului bugetar – ceea ce înseamnă împrumuturi care se rostogolesc spre a fi plătite tocmai de copiii de astăzi, salariații de mâine.
În acest moment PNL și Guvernul au în analiză inițiativa referitoare la alocații, pentru a vedea care ar putea fi soluțiile financiare – dacă acestea există – astfel încât să poată fi majorate alocațiile.
PNL a obținut, în schimb, indexarea anuală a alocațiilor cu rata inflației, prin adoptarea unei inițiative legislative în luna octombrie, care se va aplica din 2020.
Bugetele Educației și Sănătății NU scad
PNL crește bugetul Educației și țintește atingerea a 6% în următorii 2-3 ani. Este falsă informația că bugetul alocat educației este unul diminuat:
Finanțarea sistemului de educație din România nu se realizează exclusiv prin Ministerul Educației și Cercetării, ci și prin bugetele locale, programele finanțate din fonduri europene, programe de investiții din fonduri nerambursabile.
Dacă vom însuma resursele financiare pe care le primește sistemul de educație din toate sursele enumerate mai sus, oricine poate constata o creștere substanțială a finanțării educației, în mod special prin:
Sumele defalcate din impozitul pe venit, care vor fi transferate către administrațiile locale vor fi cu aproape 4,5 miliarde lei mai mari, de la 21,6 miliarde la 26,2 miliarde;
Sumele defalcate din TVA pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor,sectoarelor și Municipiului București cresc cu 2,76 miliarde lei, de la 1,68 miliarde de lei în 2019, la 4,44 miliarde lei în 2020;
Sumele atrase de la Uniunea Europeană în anul 2020 prin Programe: 554 milioane euro prin POR, 464 milioane euro prin POCU și 540 milioane euro prin componenta POC pe cercetare. Total – 1,558 miliarde euro – 0,66% din PIB;
Prin creșterea transferurilor din venitul pe impozit către primării la 64%, acestea vor avea resurse suplimentare pentru a acoperi cheltuielile proprii pentru educație.
În anul 2019, execuția bugetară pentru educație a fost de sub 2,8% din PIB
Pentru anul 2020, putem miza real pe 3,8% din PIB pentru educație!
Progresul bugetar din anul 2020 ne va permite ca în următorii 2-3 ani să putem ajunge la îndeplinirea obiectivului 6% din PIB pentru educație.
Vom folosi banii europeni pentru finanțarea unor proiecte specifice (masa caldă în școli)
Autorităților locale le vor fi alocate mai multe fonduri pentru a susține investiții în școli.
Un obiectiv important este finanțarea unor programe importante pe educație, cum e Programul ”Masă diversificată în școală”, Programul ”Școala după școală”, din fonduri europene, și deja am şi demarat discuțiile pe tema aceasta.
Încurajarea investițiilor din zona capitalului privat în zona educației, mai ales în zona învățământului tehnic și profesional, iar nu în ultimul rând și în zona universităților.
Încurajăm creșterea părții de venituri proprii din zona universitară, atât prin implicarea în proiecte care să obțină finanțare europeană, cât și prin dezvoltarea cercetării, prin câștigarea de proiecte de cercetare care să poată să completeze resursele financiare pentru susţinerea educaţiei.
!!! Creștem bugetul pentru Sănătate, acesta NU scade:
Bugetul pentru Sănătate este în 2020 mai mare decât cel din 2019
Bugetul Sănătății este format din bugetul Ministerului Sănătății de 11,4 miliarde lei. Plus bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) – 41 miliarde lei.
Comparativ, bugetul Ministerului Sănătăţii (MS), prevăzut de guvernul PSD la ȋnceputul anului 2019 a fost de 11,05 miliarde lei; Bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), prevăzut de către guvernul PSD, la ȋnceputul anului 2019 a fost de 37,8 miliarde de lei.
Avem deci o creștere reală și la Ministerul Sănătății și la CNAS.
Unde minte propaganda pesedistă: Propaganda pesedistă spune ca bugetul pentru anul 2020 va scădea de la 14,8 miliarde de lei la 11,4 miliarde de lei, dar nu spune nimic despre faptul că ei au plecat cu un buget de doar 11,05 miliarde de lei la MS, sau că în luna august au avut o rectificare negativa de 50 milioane pe bugetul MS.
Propaganda pesedistă nu spune că în luna noiembrie, la rectificarea bugetară, guvernul PNL a alocat un plus de 3,8 miliarde de lei la bugetul MS, ajungându-se astfel la suma de 14,8 miliarde.
CNAS a avut nevoie de aceasta subvenție suplimentară de 3,8 miliarde, deoarece guvernul PSD nu a prevăzut bani suficienți pentru plata creșterilor salariale ale personalului medical, pentru finanțarea unor programe naționale curative, precum și pentru plata concediilor medicale, aspecte rezolvate de rectificare.
Astfel, în urma rectificărilor bugetare pozitive din august și mai ales noiembrie 2019, și a subventiei venite prin Ministerul Sanatatii, bugetul CNAS a ajuns la 41,9 miliarde, față de 37,8 de miliarde, cât prevăzuse guvernul PSD la începutul anului.
In concluzie, bugetul total al Sănătății (MS+CNAS-Subventii) este mai mare cu 2,4 miliarde de lei faţă de bugetul guvernului PSD pentru anul 2019.
Să nu uităm că PSD a promis în 2016 că va realiza 8 spitale regionale, însă la finalul anului 2019 nu reușiseră să pună nici măcar o cărămidă la o fundație.
2. Angajarea răspunderii Guvernului pe bugetul de stat
Angajarea răspunderii Guvernului pe o lege este o procedură prevăzută de Constituție pe care nimeni nu o poate contesta.
Spre deosebire de alte legi, care pot fi inițiate pe cale parlamentară, Legea bugetului de stat și cea a bugetului asigurărilor sociale are un singur inițiator prevăzut expres de Constituție: Guvernul!
Suntem într-o situație excepțională, care reclamă adoptarea rapidă a bugetului de stat, înainte de începerea noului an. Este necesară finanțarea pentru plata salariilor, pensiilor și celorlalte drepturi sociale.
Este de preferat o adoptare rapidă a bugetului de stat decât o tergiversare din ambiții politicianiste până anul viitor, care va afecta predictibilitatea de care atât de mare nevoie mediul economic.
România are nevoie să reintre în normalitate, respectiv ca la 1 ianuarie să aibă adoptat bugetul de stat pe 2020. NU poate fi continuată politica crizelor prelungite pentru că afectează pe toată lumea, direct sau indirect.
Eventuala amânare a bugetului va pune în pericol plata salariilor majorate pentru salariații din sectorul public.
Cifrele bugetului de stat propus nu pot fi schimbate, întrucât sunt singurele cifre care rezultă din situația reală a economiei. Orice modificare propusă trebuie să indice în mod explicit și de unde se iau banii necesari.
Eventuala contestare de PSD la CCR a bugetului de stat pe 2020 nu face decât să tergiverseze intrarea în vigoare, nu are șanse să fie admisă, însă cu certitudine va complica lucrurile, va încurca pe toată lumea, va bloca plăți și programe esențiale.
PSD trebuie să-și asume răspunderea consecințelor negative ale unei sesizări la CCR, făcută doar de dragul contestării, fără motive reale și fără șanse de succes.
I. Creșterea salariului minim
PNL crede că cea mai bună protecție socială este un loc de muncă bine plătit
Creșterea salariului minim în 2020 va fi de 7.2%, adică de la 2080 la 2230 lei
Dezvoltarea României se poate face doar prin consolidarea actualelor locuri de muncă și prin apariția altora noi
Creșterea salariului minim pe economie reprezintă o modalitate prin care ne asigurăm că oamenii care muncesc câștigă suficient încât să ducă un trai decent, să își poată plăti facturile, necesarul de hrană.
Este pentru prima dată când creșterea salariului minim pe economie se face pe baza unor studii, a unor analize, și în urma unui dialog serios atât cu mediul de afaceri cât și cu sindicatele
Aproximativ 1.370.232 de persoane vor beneficia ce această creștere a salariului minim, ceea ce reprezintă 24% din cei care muncesc în România
Creșterea salariului minim nu va afecta productivitatea companiilor
II. Eliminarea supraaccizei la carburanți
Este o măsură reparatorie, menită să crească nivelul de trai al românilor și să dinamizeze economia.
Reintroducerea supraaccizei de către guvernarea PSD în două etape (toamna lui 2017) a generat un val de scumpiri. În doar câteva luni (august -decembrie 2017) inflația a crescut puternic, de la 1.2 % la 3.3%.
Transportatorii au fost afectați negativ. Guvernarea PSD a luat, dar nu a livrat ce a promis cu banii din supracciză: nu au construit nici măcar un centimetru de autostradă.
Eliminarea supraaccizei la carburanți va duce la scăderea prețurilor benzinei și motorinei cu 32 de bani/litru. Precedentul există : după prima eliminare a supraaccizei (1 ianuarie 2017) România ajunsese în topul țărilor UE cu cei mai ieftini carburanți ( cel mai scăzut preț la benzină din UE și al treilea cel mai scăzut preț la motorină din UE în iulie 2017).
III. Eliminarea suprataxării contractelor part-time
Suprataxarea contractelor de muncă part-time introdusă de guvernarea PSD a încălcat principiul nediscriminării, i-a nedreptățit pe mulți români pe care i-a pus să plătească impozite pe ore de muncă inexistente.
Eliminarea acestei măsuri este nu numai reparatorie, dar si menită să încurajeze munca, să respecte dreptul la muncă, să dinamizeze piața muncii.
După eliminarea suprataxării, un angajat care muncește patru ore va plăti taxe pentru patru ore, așa cum este corect, nu pentru opt.
Sunt solutii destule și eficiente pentru combaterea evaziunii și muncii la negru. În mod abuziv, PSD i-a pedepsit pe toti cei cu contracte part-time pentru unii care încălcau legea.
4. Chestiunea bugetelor locale
În goana după bani, PSD a scăzut sumele care rămân autorităților locale, din impozitul pe venit și din cota defalcată de TVA
Au fost afectate toate bugetele UAT-urilor din România, iar atunci au reacționat și au criticat decizia PSD cei mai performanți primari ai noștri precum Emil Boc și Ilie Bolojan.
PNL consideră că banii trebuie cheltuiți în primul rând în comunitățile care îi produc
Cei care produc banii știu cel mai bine care sunt nevoile pe care le au și care sunt prioritățile
Sumele defalcate din impozitul pe venit, care vor fi transferate către administrațiile locale vor fi cu aproape 4,5 miliarde lei mai mari, de la 21,6 miliarde la 26,2 miliarde;
Sumele defalcate din TVA pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și Municipiului București cresc cu 2,76 miliarde lei, de la 1,68 miliarde de lei în 2019, la 4,44 miliarde lei în 2020;
Prin aceste măsuri, PNL repară o nedreptate uriașă comisă de PSD și oferă autorităților locale banii necesari pentru dezvoltare, finanțarea modernizării și întreținerii infrastructurii școlare, pentru derularea unor programe naționale, pentru copiii cu nevoi speciale, stimulente pentru eliminarea abandonului școlar, alte măsuri cu caracter social; infrastructură, plata contractorilor;
Din resursele bugetare proprii ale administrațiilor publice locale se vor plăti bursele pentru elevi, pentru acoperirea costurilor privind microbuzele școlare și salariile șoferilor, pentru paza unităților școlare.
