Deputatul de Olt, Mihai-Adrian Țiu, îi adresează o scrisoare deschisă ministrului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Petre-Florin Manole, prin care solicită luarea unor măsuri urgente pentru reducerea fiscalității excesive pe muncă.
Țiu susține că o nouă majorare a TVA ar agrava și mai mult situația fiscală a veniturilor din muncă, deputatul referindu-se la intenția Guvernului Bolojan de a crește TVA la 24 sau 25 %, având in vedere scăderea încasărilor la bugetul de stat după majorarea TVA de la 19% la 21%, de la 1 august 2025.
Vă prezentăm, scrisoarea integrală a deputatului Mihai Țiu:
”Stimate domnule Ministru,
Din păcate pentru salariații ce își desfășoară activitatea in România avem cele mai mari taxe pe veniturile salariale.
Consider că în contextul economico-social actual se impun măsuri urgente pentru reducerea fiscalității pe muncă, având în vedere că aproximativ 80% dintre angalații din Romănia câștigă sub nivelul mediu brut pe economie. În contextul unui deficit bugetar ce ajunge la aproape 9% din PIB, pentru anul 2025, o nouă majorare a TVA ar agrava și mai mult situația fiscală a veniturilor din muncă. Fac referire aici la intenția Guvernului Bolojan de a crește TVA la 24 sau 25 %, avand in vedere scăderea încasărilor la bugetul de stat după majorarea TVA de la 19% la 21% (de la 1 august 2025).
Din păcate pentru români, actualul Guvern este incapabil să ințeleagă că scăderea încasărilor la bugetul de stat este o consecință economică previzibilă, deoarece o taxă mai mare duce la creșterea prețurilor, reducând puterea de cumpărare a consumatorilor și, implicit, conduce la scăderea volumului vânzărilor. Având în vedere cele menționate mai sus consider că doar o reducere a fiscalității pe muncă ar conduce la o creștere a gradului de colectare a încasărilor la bugetul de stat.
Salariații vor avea un venit net mai mare care ar fi utilizat pentru creșterea investițiilor și a consumului. Cred că este important ca Guvernul României să susțină acele măsuri care permit creșterea numărului de rotații pentru capitalul financiar românesc, pentru a putea încasa taxe mai mari la bugetul de stat.
Analizând impozitarea muncii din principalele state ale Uniunii Europene si Anglia, au rezultat urmatoarele date pentru impozitarea progresivă:
- Franța:
Impozit 0% pentru venituri până la 10.777 EUR
Impozit 11% pentru venituri între 10.778 EUR și 27.478 EUR
Impozit 30% pentru venituri între 27.479 EUR și 78.570 EUR
Impozit 41% pentru venituri între 78.571 EUR și 168.994 EUR
Impozit 45% pentru venituri peste 168.994 EUR
- Germania:
Impozit 0% pentru venituri de până la 12.096 EUR
Impozit 14% pentru venituri între 12.097 EUR și 68.429 EUR
Impozit 42% pentru venituri între 68.430 EUR și 277.825 EUR
Impozit 45% pentru venituri ce depășesc 277.825 EUR
- Spania:
Impozit 19% pentru venituri până la 12.450 EUR
Impozit 24% pentru venituri între 12.451 EUR și 20.200 EUR
Impozit 30% pentru venituri între 20.201 EUR și 35.200 EUR
Impozit 37% pentru venituri între 35.201 EUR și 60.000 EUR
Impozit 45% pentru venituri între 60.001 EUR și 300.000 EUR
Impozit 47% pentru venituri peste 300.000 EUR
- Anglia:
Impozit 0% pentru venituri de până la 12.570 £
Impozit 20% pentru venituri între 12.571 £ și 50.270 £
Impozit 40% pentru venituri între 50.271 £ și 125.140 £
Impozit 45% pentru venituri ce depășesc 125.140 £
Analizând cele 4 exemple de mai sus rezultă că doar cele mai mari venituri salariale sunt taxate cu o cotă de 45 %. În practica europeană, cele mai mici venituri salariale au o cotă de impozitare de 0%.
În schimb, ce face statul român? Taxează toate salariile, de la cel mai mic până la cel mai mare cu 45%. De ce statul român este incapabil să susțină reforma fiscală pentru piața forței de muncă? De ce forța de muncă din România o suprataxăm, de ce o mențineți în sărăcie și nu ii asigurați aceleași drepturi pe care le au salariații din țările dezvoltate ale U.E?
Are Ministerul pe care dumneavoastră îl conduceți un plan pentru reducerea fiscalității pe muncă și alinierea legislației românești la prevederile legislative din Uniunea Europeană, și în ce constă acest plan?
Putem folosi un model european și pentru piața forței de muncă din România? Ce model european considerați că poate fi implementat și în România?
Un popor unit nu poate fi învins!”
