Parchetul condus de Laura Codruța Kovesi a încasat, luna aceasta, una dintre cele mai dure lovituri, într-un dosar celebru, care a ținut prima pagină a ziarelor. Generalul în rezervă Costică Silion, fostul comandant al Jandarmeriei Române, condamnat în 2014, de Completul de 5 judecători de la Înalta Curte, la trei ani de închisoare pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, a fost achitat de către Tribunalul Militar București. Instanța militară, care a judecat, la începutul acestei luni, o contestație la executare formulată de Silion, a constatat că infracțiunea de abuz în serviciu este dezincriminată, inclusiv în raport cu prevederile Legii nr. 78/2000, pentru prevenirea și sancționarea faptelor de corupție. Supărați pe faptul că fostul șef al Jandarmeriei a contestat executarea pedepsei, invocând prevederile Deciziei CCR din 2016, prin care s-a constatat neconstituționalitatea articolului care incrimina abuzul în serviciu, procurorii DNA au cerut, la rândul lor, Tribunalului Militar București să sesizeze cu excepție de neconstituționalitate patru articole din Codul de Procedură Penală care i-au dat posibilitatea lui Silion de a formula această contestație la executare.
Ancheta în cazul fostului comandant al Jandarmeriei Române a fost instrumentată, inițial, în anul 2006, de către Direcția Generală Anticorupție din Ministerul de Interne, condusă, atunci, de procurorul Marian Sîntion. Acesta l-a acuzat, un an mai târziu, pe ministrul de Interne Vasile Blaga că i-a cerut să oprească această anchetă.
Instanța militară a constatat că nu mai există infracțiunea de abuz în serviciu
Obstinația cu care Laura Codruța Kovesi, împreună cu procurorul general al României, Augustin Lazăr, continuă să se opună modificării articolului din Codul Penal care incriminează infracțiunea de abuz în serviciu se întoarce ca un bumerang împotriva ei. Nemodificarea acestui articol a condus, așa cum deja se știe, la dezincriminarea faptei prevăzute de art. 297 Cod Penal, lucru statuat, anul acesta, de mai multe instanțe de judecată în dosare de corupție instrumentate de DNA.
La începutul lunii iulie, însă, lovitura de grație a fost dată procurorilor lui Kovesi de către magistrații Tribunalului București. În data de 31 mai 2017, fostul comandant al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, generalul în rezervă Costică Silion, a formulat o contestație la executarea unei hotărâri de condamnare la trei ani de închisoare. În data de 6 iulie, Tribunalul Militar București a admis contestația la executare, pentru că a constatat că a intervenit o lege penală nouă, favorabilă contestatorului. Mai exact, magistrații au constatat că, în baza Deciziei Curții Constituționale nr. 405, din data de 15 iunie 2016, este dezincriminată infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor peroanelor, „faptă prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000”. În baza acestui articol, în 2014, Completul de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție i-a aplicat lui Costică Silion o pedeapsă de trei ani de închisoare, cu suspendare.
Costică Silion şi alți ofițeri și subofițeri din cadrul Jandarmeriei Române au fost trimiși în judecată de DNA, în cursul anului 2013, pentru mai multe infracțiuni de corupție. Silion a fost acuzat de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, omisiunea sesizării organelor judiciare și uz de fals. Secția Penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție a pronunțat, în data de 12 martie 2014, sentința pe fond, când l-a condamnat pe Costică Silon la trei ani de închisoare pentru abuz în serviciu, la trei luni închisoare pentru uz de fals și la șase luni închisoare pentru omisiunea sesizării organelor judiciare, urmând ca fostul șef al Jandarmeriei să ispășească pedeapsa cea mai grea, de trei ani, cu suspendare. La 10 februarie 2015, în recurs, Completul de 5 judecători a decis să mențină aceste pedepse în ceea ce-l privește pe Costică Silion.
Generalul Silion a rămas cu șase luni de închisoare. Cu suspendare
Costică Silion nu a scăpat de tot de condamnare în acest dosar, după ce a fost constatată ca fiind dezincriminată infracțiunea de abuz în serviciu. Acuzația a fost înlăturată de magistrații Tribunalului Militar București, instanța dispunând „ca acesta să nu mai execute” pedeapsa de trei ani închisoare. În schimb, instanța militară a descontopit pedepsele de şase luni închisoare pentru omisiunea sesizării organelor judiciare și cea de trei luni închisoare pentru uz de fals, urmând ca generalul Costică Silion să execute pedeapsa cea mai grea, de șase luni, cu suspendare, sub supraveghere, pe un termen de încercare de trei ani și jumătate.
Hotărârea Tribunalului București nu este definitivă, ea putând fi atacată, în termen de trei zile de la comunicare, cu o contestație. Fapt care s-a și întâmplat, DNA formulând calea de atac în data de 11 iulie.
Însă procurorii nu s-au oprit aici. În ședința din 6 iulie 2017, magistrații Direcției Naționale Anticorupție de sesizare a Curții Constituționale, anchetatorii ridicând nu mai puţin de patru excepții de neconstituționalitate în legătură cu conțiTribunalului Militar București au mai judecat și cererea nutul a patru articole din Codul de Procedură Penală. Este vorba despre articolul 553 alineat 2, articolul 595 alineat 2, 597 alineat 2 și 598 alineat 2, care i-au permis lui Costică Silion să depună contestația la executare în fața magistraților militari bucureșteni. Tribunalul a admis această cerere a DNA și a trimis excepțiile de neconstituționalitate la Curtea Constituțională.
DNA se răzbună pe Codul de Procedură Penală
Două zile mai târziu, în 13 iulie 2017, pe rolul Curții Constituționale a fost înregistrat dosarul nr. 222OD/2017, aflat, în prezent, în fază de raport, în care urmează să judece cele patru excepții de neconstituționalitate ridicate în dosarul privind contestația la executare formulată de Costică Silion la Tribunalul Militar București.
Ce anume contestă, din punctul de vedere al constituționalității, Direcția Națională Anticorupție? Articolul 553 alineat 2 Cpp se referă la competența instanței de executare și prevede că „hotărârile pronunțate în prima instanță de către Înalta Curte de Casație și Justiție se pun în executare, după caz, de Tribunalul Bucureti sau de Tribunalul Militar”. Acest articol, în opinia DNA, este neconstituțional.
Un al doilea articol atacat de DNA este 596 alineat 2 Cpp, care se referă la înlăturarea sau modificarea pedepsei în cazul intervenirii unei legi penale noi. La alineatul 1, se arată că, atunci când, după pronunțarea definitivă a hotărârii de condamnare, intervine o lege ce nu mai prevede ca infracțiune fapta pentru care s-a pronunțat condamnarea, instanța va dispune aplicarea legii penale de dezincriminare sau aplicarea legii penale mai favorabile, după judecarea definitivă a cauzei. Alineatul al doilea al acestui articol arată că aceste dispoziţii se aplică din oficiu sau la cererea procurorului ori a persoanei condamnate, de instanța de executare, iar dacă persoana condamnată se află în executarea pedepsei, de către instanța de executare în a cărei circumscripție se află locul de deținere, centrul de educare sau centru de deținere.
DNA mai consideră neconstituțional art. 597, alineat 2, din Codul de Procedură Penală, referitor la procedura la instanţa de executare. Respectiv, DNA se împiedică de prevederea care stipulează: „condamnatul aflat în stare de detenție ori internat într-un centru de executare trebuie adus la judecată”.
Nu în cele din urmă, procurorii au atacat și prevederile art. 598, alineat 2, Cod Procedură Penală, referitoare la contestația la executare. Aici se arată că, atunci când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă, când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare sau când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere sau de micșorare a pedepsei, contestația se face, după caz, la instanța de executare sau la cea pe raza căreia se află locul de detenţie. În cazul în care apare vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare, contestația se face la instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută, iar dacă nelămurirea privește o dispoziție dintr-o hotărâre pronunțată în apel sau în recurs în casație, competența revine, după caz, instanței de apel sau Înaltei Curți de Casație. Aceste enunțuri sunt, în opinia DNA, neconstituționale.
Speța „Silion” a condus la demisia șefului DGA
Ancheta privind concursul de la Jandarmeria Română a fost inițiată și pusă în operă, în anul 2006, de Direcția Generală Anticorupție, din cadrul Ministerului de Interne. Atunci, la conducerea DGA se afla celebrul procuror DIICOT Marian Sîntion. În primăvara anului 2007, Sîntion a demisionat din funcție, acuzând conducerea de atunci a Ministerului de Interne că a exercitat asupra lui presiuni să oprească cercetările în acest dosar. În cadrul unei ședințe a Comitetului Strategic, Marian Sîntion a denunțat public cazul „Jandarmeria”, acuzându-l direct pe Vasile Blaga că a intervenit pentru a-l sprijini pe Costică Silion. Fostul șef al Direcției Generale de Informații și Protecție Internă din MAI, Virgil Ardelean, poreclit „Vulpea”, prezent la această ședință, l-a întrebat pe procuror dacă Vasile Blaga a făcut vreodată presiuni asupra lui. Marian Sîntion a răspuns, fără să clipească: „Da! Pe cazul «Jandarmeria». Mi-a spus: «Lasă-l în pace (pe Silion – n.red.). Să te duci dracului, că nu a început lumea asta cu tine»”, a precizat Sîntion.
Vasile Blaga susținea atunci că doar l-a sunat pe Sîntion și i-a cerut să „manifeste etica necesară în anchetă”, somându-l pe procuror să probeze acuzația, altfel îl va da în judecată pentru calomnie. După acest episod, Sîntion a demisionat de la conducerea DGA, fiind înlocuit cu un alt procuror, controversat, pe nume Irinel Păun.
Dosarul „Jandarmeria” a cutremurat, în 2006, Ministerul de Interne
Dosarul care, astăzi, se dovedește a fi un „fâs”, din pricina faptului că DNA a reușit, prin opoziția la oricare modificări aduse legilor penale, să conducă la dezincriminarea abuzului în serviciu, a cutremurat, în 2006, Ministerul Afacerilor Interne. Ancheta, începută de Direcția Generală Anticorupție, a ajuns la DNA și s-a finalizat, în 7 februarie 2013, cu trimiterea în judecată, la Înalta Curte de Casație și Justiție, a fostului comandant al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, generalul în rezervă Costică Silion, devenit, ulterior, chestor de poliție și director adjunct al Direcției Generale Management Operațional din Ministerul de Interne. Silion, împreună cu fostul său adjunct, generalul maior Ion Crânguș, au fost trimiși în judecată pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, fals intelectual, uz de fals și omisiunea sesizării organelor judiciare. În cauză, au mai fost deferiţi instanței alți șase ofițeri și subofieri din Jandarmeria Română.
Potrivit rechizitoriului, în cursul lunii octombrie 2006, prin fraudă şi prin falsificarea unor documente depuse la dosarul de candidat, cu sprijinul lui Dan-Ştefan Rusu, ofiţer în cadrul Biroului de Resurse Umane şi Pregătire Personal din UM 0260 Bucureşti, Paul Pânişoară a susţinut examenul de admitere în corpul subofiţerilor şi a fost reîncadrat în I.G.J.R. – Baza de Administrare şi Deservire – UM 0260 Bucureşti. Pânişoară nu avea dreptul de a participa la un astfel de concurs deoarece, în cursul anului 1997, fusese trecut în rezervă din Poliţia Română din motive disciplinare. După reîncadrare, subofiţerul a fost menţinut în rândul cadrelor militare, în mod ilegal, prin încălcarea cu ştiinţă a atribuţiilor de serviciu. De asemenea, în luna octombrie 2008, prin fraudă şi prin falsificarea unor documente depuse la dosarul de candidat, lui Paul Pânişoară i s-a întocmit, în fals, un dosar de participare la concursul pentru trecerea în corpul ofiţerilor, la care acesta nu avea dreptul de a participa. Înscrisurile falsificate şi depuse la dosarul de candidat au fost întocmite de Lixandru Ion, Mihai Traian şi Niţoi Mircea, de la Departamentul Resurse Umane din Jandarmerie.
„În urma susţinerii acestui concurs, Pânişoară Paul a fost declarat admis în corpul ofiţerilor, în mod ilegal, ocupând astfel locul unei candidate ce s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 27.499 lei, reprezentând drepturi salariale cuvenite, dar neîncasate şi daune morale. După ce această situaţie a fost cunoscută de conducerea I.G.J.R. şi D.M.R.U., respectiv de inculpaţii Silion Costică, inspector general la I.G.J.R., Crânguş Ion, inspector general adjunct, Neculai Costică, director D.M.R.U., şi Chilibon Doru, şef al Serviciului de Recrutare, Încadrare şi Promovare Personal din D.M.R.U., aceştia nu au făcut niciun demers pentru sesizarea autorităţilor judiciare competente cu privire la neregulile constatate şi nici nu şi-au îndeplinit atribuţiile de serviciu pentru restabilirea legalităţii. Mai mult, aceştia au determinat un lucrător din compartimentul de specialitate să întocmească, în fals, documentaţia pe baza căreia ministrul de Interne ar fi trebuit să emită ordinul pentru trecerea inculpatului Pânişoară Paul în corpul ofiţerilor”, se arată în rechizitoriul înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție.
