De curând, mă întorceam la Slatina după o scurtă vacanță . Doar câteva zile petrecute alături de cei dragi după Anul Nou… Ninsese. Încet, încet ne apropiam de Slatina. Mergeam cu viteză ” de croazieră „, vrând să prelungim cât mai mult călătoria și să ne bucurăm de peisajul mirific oferit de amurgul de iarnă. Aerul era curat și munții se vedeau clar la orizont, luminați superb de soarele roșiatic ce se apropia de apus. Fiind oameni „de munte” și cum aerul rece nu ne sperie, am mers cu geamul deschis până când în depărtare s-au ițit luminile Slatinei .
Obișnuiți ca în această zonă să începem să simțim „miasmele” toxice provenite de pe platforma industrială a orașului, am închis geamul din reflex, privind cu tristețe în urmă, spre locurile unde se poate respira normal. Știam că oricum va trebui să înfruntăm „aerul de Slatina” când vom coborî din mașină…
Momentul adevărului : prima gură de aer după „descindere”. Și…., SURPRIZĂ ! Nicio diferență față de aerul curat pe care îl respirasem până de curând ! Deși vântul nu bătea, în mod inexplicabil, calitatea aerului era mult peste așteptări .
Așadar, se poate ! La un moment dat, încântat de puritatea aerului, copilul meu a exclamat : „În sfârșit, avem aer ca-n Austria !” M-am oprit șocată, pentru că nu am ajuns încă împreună în această țară, într-adevăr fantastică, nu numai prin prin peisajele sale, ci mai ales prin calitatea umană a locuitorilor săi. M-am simțit datoare cu o întrebare logică: „De unde știi tu, cum e aerul în Austria?!”. Ținuse minte asocierea pe care chiar eu o făcusem, cu un an în urmă, între aerul de la Rucăr și cel din Austria. Și ca orice copil crescut la oraș și dornic de aer curat, notase momentul și memorase experiența .
Dar revenind la austrieci, care este oare secretul țării lor de vis ?! Nimic mai simplu : respectul lor față de natură , mediul de viață și în primul rând respectul interuman, ceea ce la noi este un lucru rar întâlnit.
Tocmai acestei atitudini se datorează și calitatea aerului pe care îl respiră. Spre exemplu, în Viena fiecare copac este supravegheat și în caz de „deces”(întotdeauna din cauze naturale) este înlocuit imediat cu un pui din aceeași specie. Despre filtrarea noxelor industriale, ce să mai vorbim…De fapt, nici nu prea avem ce, având în vedere că acolo filtrele de la coșurile de evacuare industriale sunt schimbate foarte des, nu cum se întâmplă la noi, din…”economie”.
Oricum, cel puțin știm că avem șanse de mai bine. Iar exemple de urmat, de asemenea…., slavă Domnului !
KARA DENIZ
