Deputatul de Olt Cătălin Grecu vrea schimbări privind zilele libere acordate angajaților din mediul privat, cu ocazia sărbătorilor libere legale. Alături de alți 55 de parlamentari, olteanul a inițiat un nou proiect de lege care prevede interdicția de a mai stabili libere legale fără compensații pentru angajatori.
Propunerea legislativă privind măsurile compensatorii ale fondului de salarii în cazul instituirii de sărbători legale în care nu se lucrează a fost depusă la Senat săptămâna trecută și, dacă va fi adoptată, ar urma să se aplice de la 1 ianuarie 2024.
„În România, salariații, indiferent de sectorul în care activează angajatorii acestora, beneficiază de 15 zile de sărbătoare legală nelucrătoare, prevăzute la art. 139 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată. Față de cele şase reglementate în anul 2003, anul adoptării Codului muncii, numărul acestora a crescut până în prezent de 2,5 ori. Dacă anul 2003 situa România în coada clasamentului privind numărul sărbătorilor pentru care se acordă zile libere, anul 2023 ne-a propulsat pe primele locuri, în urma Franței, Germaniei, Belgiei sau Spaniei cu câte 11, 9, respectiv 8 zile”, arată inițiatorii în expunerea de motive.
Astfel, prin această propunere legislativă, inițiatorii cer interzicerea stabilirii altor zile libere legale pentru angajații din mediul privat, pe lângă cele de concediu de odihnă, în lipsa unor compensații pentru angajatorii din mediul privat.
„Odată cu creșterea numărului de zile libere la care angajații au dreptul a crescut proporțional și presiunea asupra cheltuielilor cu forța de muncă a firmelor raportat la numărul zilelor productive. În sectoarele unde procesul de producție sau prestarea de activități nu pot fi întrerupte, angajatorilor li se dublează cheltuielile salariale pentru zilele respective. Eforturile financiare ale unui astfel de operator echivalează pentru un singur angajat al său cu o lună și jumătate de muncă în regim normal.
Considerând că orice prevedere suplimentară privind zile libere suportate de angajator înseamnă cheltuieli pe seama rezultatelor financiare ale unei întreprinderi, și că proliferarea lor ar putea împinge firmele cu situație financiară fragilizată de crizele suprapuse pe care le traversează economia înspre pierderi și faliment, inițiativa legislativă propune ca orice astfel de nouă reglementare să fie însoțită de măsuri compensatorii”, mai scriu inițiatorii în expunerea de motive.
