În ultimele luni, utilizatorii din România sunt vizați de diverse campanii de phishing prin intermediul apelurilor telefonice, denumite voice+phishing.
În ultimele luni, utilizatorii din România sunt vizați de diverse campanii de phishing prin intermediul apelurilor telefonice, a avertizat din nou joi, CERT-RO. Prin acest tip de atac care poartă denumirea de vishing (voice + phishing), infractorii cibernetici vă pot fura date personale și financiare. O metodă nouă este frauda ‘cont bancar blocat’: „interlocutorii pot spune că sună din partea băncii al cărei client sunteți, pentru a vă notifica despre blocarea contului dvs. Pentru deblocare vi se recomandă să apelați un alt număr. Este foarte probabil ca numărul apelat ulterior să fie unul cu suprataxă.”, atenționează CERT-RO.
Ce este atacul de tip vishing
Atacul debutează cu un apel telefonic. În cadrul acestuia, atacatorul pretinde că reprezintă o anumită companie sau autoritate. Pentru a da veridicitate apelului, atacatorii folosesc date despre victimă care sunt de obicei disponibile online (nume, prenume, adresă de e-mail etc.).
În momentul în care posibila victimă crede că acel apel este legitim, șansele de a oferi telefonic date sensibile (personale sau bancare) cresc exponențial. Totodată, atacatorii pot profita de credulitatea victimelor, pentru a îi convinge să instaleze software malițios sau aplicații de control la distanță (remote desktop), pe dispozitivele utilizate.
Metode de vishing
Folosindu-se de o înregistrate automată, realizată de obicei prin intermediul unei aplicații de tipul text-to-speech, atacatorii pun în aplicare un scenariu automatizat, în care victimei i se cer date personale sau bancare.
Spre exemplu, interlocutorii pot spune că sună din partea băncii al cărei client sunteți, pentru a vă notifica despre blocarea contului dvs. Pentru deblocare vi se recomandă să apelați un alt număr.
Este foarte probabil ca numărul apelat ulterior să fie unul cu suprataxă. Astfel, pe lângă culegerea de date personale și financiare, scopul atacatorilor este ca să țină victima un timp cât mai îndelungat la telefon. Mai târziu, la sosirea facturii telefonice, utilizatorii realizează că au fost păgubiți.
Imediat, așa-zisul reprezentant Microsoft avertizează victima despre existența unor alerte generate de sistemul de operare. În realitate, aceste alerte sunt o serie de mesaje de eroare inofensive, generate de către sistem într-un regim normal de funcționare.
Pasul următor presupune convingerea utilizatorului că acele erori apar în urma unei posibile compromiteri a dispozitivului cu malware. Pentru remedierea problemei, acestuia i se cere să instaleze o aplicație care permite controlul de la distanță (Remote Access Tool). Prin instalarea acestui software, utilizatorilor li se promite rezolvarea problemei de securitate.
Mai departe, atacatorii pot cere o anumită sumă de bani de la victime, pentru serviciul abia prestat și totodată pot extrage de pe dispozitiv informații private, parole, date personale și/sau bancare.
Modele de numere de telefon raportate până în prezent la CERT-RO sunt: +212662004621, +40201272539, 02162094975 sau 02191873368. Sigur, este posibil ca aceste numere de telefon să fie generate aleatoriu, prin intermediul unei aplicații de tipul fake-a-call.
Astfel de servicii care permit efectuarea unor apeluri telefonice cu afișarea unui număr diferit pe telefonul celeilalte persoane, încă există pe internet. După cum se poate observa, atacatorii aleg de regulă numere care par familiare pentru utilizatori. Prefixul (021) este unul extrem de utilizat în România.
Remediere
Cum ne putem proteja în cazul unor astfel de apeluri?
Totodată, așa cum am observat anterior, astfel de apeluri de vishing pot fi mascate ca apeluri legitime, cu numere de telefon familiare. Manifestați prudență la apelurile telefonice primite de la necunoscuți. Cereți numele apelantului și spuneți-i că veți reveni cu un apel cât de curând.Ulterior, verificați identitatea acestuia cu organizația din partea căruia a specificat că vă apelează.
Rețineți că autorii unor astfel de atacuri pot găsi online informații despre dvs., mai ales de pe rețelele de socializare. Nu investiți încrederea în orice apelant, doar pentru că acesta are anumite informații veridice despre dvs.
Nu transmiteți date financiare, parole sau coduri de acces prin intermediul apelurilor telefonice. Banca niciodată nu va solicita informații sensibile în acest mod.
Nu transferați bani către necunoscuți, dacă vi se solicită acest lucru.
Verificați mereu cu banca orice solicitare de informații suspectă.
Dacă nu mai doriți să fiți agasați de astfel de apeluri pe dispozitivele dvs. mobile, puteți bloca orice număr de telefon din meniul telefonului. Acțiunea este posibilă deopotrivă de pe Android și iOS. Totodată, dacă faceți acest lucru, trebuie să luați în considerare faptul că acele identitatea afișată a acelor numere poate fi falsă (fake-a-call) sau poate fi vorba despre numere închiriate de către atacatori pe o perioadă determinată.
Indiferent cât de gravă sau șocantă poate părea situația prezentată de apelant(accident al unui cunoscut, furt, calamitate naturală, urgență a băncii etc.), nu reacționați la primul impuls. Liniștiți-vă, sunați mai întâi pentru a verifica veridicitatea situației. Țineți cont de faptul că atacatorii mizează în primul rând pe reacția dvs. emoțională și pe faptul că nu aveți când să verificați cele comunicate de ei, atât timp cât vă țin de vorbă.
Luați în calcul că scenariul atacatorilor se poate modifica, dar principiul rămâne același – sunteți mințiți cu dibăcie pentru ca infractorii să obțină de la dvs. date personale și/sau financiare. Nu dați credit apelurilor cu caracter urgent din partea persoanelor necunoscute.
Cum procedăm în cazul în care am căzut în capcană?
În cazul în care v-ați dat seama că ați devenit victima unui astfel de atac, notați orice date vă amintiți din apelul respectiv: numărul sau numerele de telefon cu care ați luat contact în cadrul acestei scheme de vishing, data și durata apelului, ce date ați furnizat, ce software vi s-a sugerat să instalați, orice date furnizate de atacator și mai ales ce acțiuni ați făcut, la cererea interlocutorului.
Ulterior, mergeți la cea mai apropiată secție de poliție pentru a depune o plângere și specificați aceste detalii. Sesizați poliția la orice încercare de fraudă, chiar dacă nu ați devenit victima acesteia.
În cazul în care ați oferit detalii legate de contul dvs., internet banking sau date de card, contactați cât mai curând banca pentru a bloca orice tranzacție suspectă. Rapiditatea cu care faceți acest pas este esențială.
Atenție la tentativele viitoare! Dacă ai fost victima unei fraude, foarte probabil autorii te vor ținti din nou sau iți vor vinde datele altor infractori.
Sursa: realitatea.net
