Sfinții Apostoli Petru și Pavel, primul Papă și cel de-al 13-lea Apostol

Pe 29 iunie, sunt sărbătoriți Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Cea de-a patra mare sărbătoare creștin-ortodoxă, care marchează începutul secerișului, îi pomenește pe cei doi discipoli ai lui Cristos care au contribuit la răspândirea creștinismului din Iudeea până la Roma.

Potrivit Noului Testament, Simon, fiul lui Iona și fratele lui Andrei,  primul apostol al lui Cristos,  s-a născut în jurul anului 1 î.Hr., în satul Betsaida din Galileea, unde lucra ca pescar.   El a devenit cel de-al patrulea apostol, dar în catolicism, este considerat cel mai important. Iisus l-a întâlnit pe Simon când se plângea că nu a prins niciun pește.

Mântuitorul l-a îndemnat să se întoarcă cu barca pe lac și l-a însoțit unde a înfăptuit un miracol: mrejele lui Petru au fost îngreunate cu sute de pești.  Iisus i-a spus lui Petru că va deveni „pescar de oameni”.

Sfântul Petru, primul Papă

Cristos l-a numit pe Simon „Cephas” („Piatră” sau „Petru”) și i-a înmânat „Cheile Împărăției lui Dumnezeu”, fiind mereu ilustrat cu cheile Porților Raiului.  Deși s-a lepădat de Mântuitor de trei ori, Petru a fost unul dintre primii martori ai Învierii Sale. După Înălțarea Mântuitorului, Petru i-a predicat învățămintele în Babilon, Samaria, Ierusalim și Antioh.

Ajuns la Roma, acolo a înființat prima biserică.  Spre finalul domniei împăratului roman Nero, undeva între anii 64 și 68,  pe 29 iunie, Petru a fost crucificat cu capul în jos la cererea sa pentru a nu fi răstignit ca Cristos. Potrivit legendelor, Petru a încercat să fugă din Roma în timp ce Nero a început să aresteze, să tortureze și să execute creștini. Pe drum, Petru a avut o halucinație: l-a văzut pe Cristos însângerat, purtând coroana cu spini, cărându-și crucea. Întrebându-l ce face, Mântuitorul i-a spus că se duce la Roma pentru a se răstigni din nou.

Cuprins de remușcări, Petru s-a întors la Roma. Martirizat fiind, a fost considerat primul episcop al Romei, adică, primul Papă.

Sfântul Pavel, cel de-al 13-lea Apostol

Saul din Tarsus s-a convertit la creștinism după ce i-a persecutat pe primii creștini, contribuind la omorârea Sfântului Arhidiacon Ștefan, primul martir al lui Cristos. Potrivit Noului Testament, în timp ce se îndrepta spre Damasc pentru a aresta creștinii, Pavel a fost orbit temporar și l-a auzit pe Cristos cum îl mustra „Saule, de ce mă prigonești?” și l-a îndemnat să se ducă la Anania pentru a se vindeca.

Botezat fiind, Pavel a declarat că Iisus din Nazaret este Mesia cel mult așteptat și Fiul lui Dumnezeu. A întreprins trei călătorii misionare în Imperiul Roman pentru a răspândi mesajul lui Cristos printre păgâni și evrei.  A scris 14 epistole. În anul 67, pe 29 iunie, Pavel a fost decapitat la ordinul împătatului Nero.

Obiceiuri, superstiții și tradiții

Pe 29 iunie, porivit gandul.ro,  femeile trebuie să împartă oale cu apă, pentru ca cei morți să aibă ce să bea pe lumea cealaltă. Oamenii au voie să lucreze orice, dar să nu toarcă, căci superstițiile spun că se întorc colacii de la morți. De Sfinții Petru și Pavel, femeile dau de pomană și vase cu vin, lapte și mâncare gătită.

Vasele se împodobesc cu flori și cireșe, în unele regiuni. Femeile nu au voie să mănânce mere în această zi, deoarece îi supără pe morți, fiind reamintit „păcatul strămoșesc” al Evei care i-a nesocotit porunca lui Dumnezeu. După această sărbătoare, cele tinere au voie să mânânce mere, dar cele vârstnice sunt nevoite să mai aștepte până la Sfântul Ilie. De această sărbătoare, la biserică se duc colaci, colivă, zarzăre, mere și miere din faguri.

Alte superstiții:

•  Din această zi, cucul şi privighetorile nu mai cântă.
•  În cer, Sfântul Petru pocneşte din bici, iar scânteile care apar cu acest prilej se transformă în licurici, care-i călăuzesc pe călătorii rătăciţi pe drumuri de munte sau în pădure.
•  Pentru sporul casei şi pentru sănătate, se respectă tradiţia Moşilor de Sânpetru şi se sfinţesc la biserică pachete cu colaci, lumânări, mere dulci şi mere acrişoare; apoi, aceste ofrande se împart oamenilor săraci.
•  Oamenii pistruiaţi trebuie să se spele pe faţă cu apă la miezul nopţii, când cântă cocoşul; tradiţia spune că respectând acest ritual, pistruii nu se mai înmulţesc.
•  Dacă tună şi fulgeră în ziua Sfinţilor Apostoli, nucile şi alunele vor fi viermănoase.
•  Potrivit tradiţiei populare, se respectă sărbătoarea lupilor: nu se pun capcane şi lupii nu se alungă cu focuri de armă, pentru ca aceste animale sălbatice să fie îmblânzite şi să nu fure vitele din gospodării.
•  În această zi, în mediul rural există obiceiul ca mamele să pregătească şi să dăruiască talismane pentru fiicele lor (o punguţă roşie în care se păstrează câte un căţel de usturoi şi frunze de pelin).
•  Talismanul este purtat timp de trei zile pentru ca fetele să fie apărate de farmece şi de iele, care le-ar fura norocul.
•  În această zi, tradițiile și obiceiurile de Sfinții Petru și Pavel spun că nu se pun capcane și nu se alungă lupii cu focuri de armă, pentru ca aceste animale sălbatice să fie îmblânzite şi să nu fure vitele din gospodării.
•  Cucul și privighetorile nu mai cântă.
•  Nu se scutură merii până în această zi. Se crede că, dacă se respectă această datină din bătrâni, sunt ocrotite ogoarele de căderea grindinei.
•  Se spune că Sfântul Petru guvernează peste ploaie şi căldură, posedă puterea de a arunca grindina peste pământ.
•  Când tunetele se aud cumva înăbuşit ori se izvodeşte huruit mare în ceruri înainte de ploaie, se spune că Sfântul Petru a pus la fiert piatra pentru grindină. În multe povestiri şi snoave populare, SânPetru apare precum un om obişnuit: îmbracă straie ţărăneşti, lucrează pământul, creşte vite şi, desigur, pescuieşte.