O propunere lansată de șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, a declanșat o dezbatere aprinsă la nivel național privind viitorul tinerilor în mediul virtual. Arafat a cerut public interzicerea accesului pe rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani, comparând impactul algoritmilor asupra creierului tinerilor cu adicțiile de substanțe nocive. Oficialul susține că reglementarea nu este o formă de cenzură, ci o măsură de protecție vitală, similară interdicțiilor privind tutunul sau alcoolul, în contextul creșterii alarmante a fenomenului de cyberbullying și a expunerii la conținut periculos.
Propunerea vine într-un moment critic, suprapunându-se cu demersurile societății civile de a include educația media în Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030. Organizații precum Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) avertizează însă că o simplă barieră de vârstă ar putea fi insuficientă dacă nu este însoțită de o reformă a gândirii critice. Experții arată că interdicția poate fi ușor ocolită prin soluții tehnice precum VPN-urile, lăsând tinerii la fel de vulnerabili în fața dezinformării și a manipulării digitale, fenomene care sunt deja recunoscute oficial ca amenințări la adresa securității naționale.
Dincolo de protecția imediată, documentele strategice consultate indică o corelație directă între nivelul de alfabetizare media și viitorul economic al țării. Statul român este îndemnat să privească educația media nu doar ca pe o măsură de prevenție, ci ca pe o investiție în capitalul uman; datele statistice sugerează că o îmbunătățire a competențelor elevilor (reflectată în testele PISA) poate genera beneficii masive asupra Produsului Intern Brut pe termen lung. În timp ce Raed Arafat mizează pe „chirurgia” legislativă a interdicției, specialiștii în educație pledează pentru „vaccinul” gândirii critice, care să le permită minorilor să navigheze în siguranță chiar și atunci când părăsesc mediul controlat de părinți.
Dezbaterea rămâne deschisă în Parlament, unde proiectul privind „majoratul digital” este analizat sub presiunea opiniei publice, dar și sub monitorizarea instituțiilor europene. În timp ce autoritățile caută mecanisme tehnice pentru verificarea vârstei, marea provocare rămâne găsirea unui echilibru între securitatea copiilor și dreptul acestora la informare într-o lume care devine, inevitabil, din ce în ce mai digitalizată.
