Este o mare problemă la nivelul Romăniei refertoare la calitatea, profesionalisnul și corectitudinea activităților instituțiilor statului.
Practic, cu mici excepții, acestea sunt vizibil ineficiente, depășite și afectează grav siguranța cetățeanului și cea națională. Educația,sănătatea,siguranța publică, mediul, corupția sunt în capul listei pe care putem aplica ștampila: ” ROMĂNIA ESTE UN STAT EȘUAT”!
Publicăm un interviu care pune punctul pe ” I”la problemele grave existente în poliția romănă.
Lupta cu criminalitatea a fost pierdută în fiecare județ. Puterea politică este una imensă și, până la urmă, patronează sistemul de poliție, adică ce primim de la partid sau ce ni se spune, aia facem. Pe tinerii polițiști nu mai îi pregătim profesional, îi scoatem cât mai repede în uniformă pe stradă, ca să-i avem la număr, afirmă liderul sindicatului Europol, Cosmin Andreica.
Într-un interviu exploziv acordat SpotMedia.ro, Cosmin Andreica a dezvăluit starea reală a Poliției, deprofesionalizarea și lipsa de dotare, minciuna și puterea totală a secretarului de stat Bogdan Despescu.
“Avem încadrați direct, care nu au parcurs nici acel curs de inițiere de trei luni, sunt în stradă, aplică legea. Avem polițiști care fac de toate și nimic bine, astăzi sunt la Rutieră, mâine sunt la Siguranță Şcolară și poimâine îi trimitem la Trafic de persoane. Dacă am avea 1.000 de aparate, am vedea adevăratul fenomen al consumului de droguri și faptul că a scăpat de sub control.”
Cum vedeți dvs raportul Corpului de Control al ministrului de Interne în cazul 2 Mai și măsurile luate/anunțate de dl Predoiu?
Concluziile se aplică la nivelul fiecărui inspectorat de poliție județean. Nerespectarea tuturor acelor proceduri interne o putem întâlni în mod constant la fiecare inspectorat de poliție.
Și asta din cauza faptului că nu avem resursă umană, dotările lasă mult de dorit și există o oarecare neglijență, inclusiv din dorința de a acoperi cât mai multe lucruri pe care le are de făcut un polițist.
Raportul arată, de exemplu, că nu au fost completate toate rubricile apelului la 112. În momentul în care ai atât de puțini oameni pe litoral, vă dați seama că nu mai stă nimeni să completeze detalii dintr-un tipizat care are 30 de rubrici, dar în realitate doar cinci dintre ele contează.
Sunt ferm convins că multe dintre acele aspecte și detalii au fost identificate pentru că trebuiau să fie identificate. Dacă tot am stat o săptămână pentru un astfel de raport, cei de la Corpul de Control au simțit nevoia să invoce absolut toate prevederile pe care le-au apreciat ca fiind încălcate.
Sunt ferm convins că, în urma cercetării prealabile, nu va exista răspundere a polițiștilor care au acționat, în condițiile în care angajatul nu a avut din partea angajatorului mijloacele necesare exercitării atribuțiilor de serviciu.
Nu s-a menționat în raport că acel dispecer nici măcar nu a primit parole din partea instituției ca să acceseze toate bazele de date, a utilizat parola unui alt coleg, motiv pentru care este cercetat disciplinar acel dispecer de la Mangalia.
Avem o serie de anomalii care aparent par insignifiante, dar care, împreună, sigur că pot duce la acest deznodământ.
Dl Predoiu a precizat de cel puțin trei ori faptul că este un raport al Corpului de Control față de care el nu a intervenit sub nicio formă, nu îl cunoaște pe șeful Corpului de Control și că acestea sunt concluziile acelor ofițeri care au efectuat acele verificări, fără a exista vreo intervenție directă sau indirectă din partea dumnealui.
Cred că mesajul implicit a fost că nici dumnealui nu este foarte mulțumit de acele concluzii sterile sau de acele modalități tradiționale de a efectua un control și de a identifica lipsa virgulei din propoziție.
Planurile dlui ministru sunt mărețe, dar oricât de mult am aprecia că e nevoie de o schimbare, n-ai cum să o faci cu aceleași elemente și cu aceiași oameni. Când folosești aceleași ingrediente, este clar că rezultatul va fi același.
Care ingrediente ar trebui schimbate?
La preluarea mandatului, dl Bode a spus într-un interviu că i se pare incredibil că un secretar de stat în MAI, dl Bogdan Despescu, avea peste 80% din atribuțiile ministrului, iar de mâine va pune lucrurile în ordine și îl va lăsa pe bucățica lui.
Acest lucru însă a durat foarte puțin.
Curajul dlui Bode?
Da. Fără să cunosc detaliile din culise, dl Despescu a ajuns din nou să controleze 80% din atribuțiile ministrului, iar dl Bode a rămas doar cu prerogativa de ordonator de credite.
Și dl Predoiu?
Nu știm în detaliu, dar la prima ședința oficială pe care am avut-o, organizațiile sindicale, cu dl Predoiu, noi ne-am exprimat temerea că dumnealui, fiind și vice-premier, răspunzător de mandatele miniștrilor PNL, nu va avea timpul necesar să conducă MAI, care nu este ușor de condus.
În această lipsă de timp apar și oportuniștii care îi sugerează ministrului că pot ei ajuta și pot ei suplini lipsa lui pe diverse paliere. La fel și în cazul domnului Bogdan Despescu.
Dl Despescu se subrogă tuturor șefilor de arme din MAI. Și am proprietatea cuvintelor, pentru că toate videoconferințele, toate ședințele operative, tot ce ține de gestiunea situației operative în România este realizat sub diferite forme, în mod direct sau indirect, de dl secretar de stat Bogdan Despescu.
Acest micro-management merge până la faptul că într-o videoconferință ajungea să îl certe pe un inspector-șef pentru că a apărut în presă o mașină de poliție murdară la un post de poliție. V-aș putea da nenumărate exemple de genul acesta.
Asta înseamnă că a golit de conținut toate celelalte funcții de conducere din aceste arme. Inspectorul general al Poliției Române conduce IGPR practic cu frâna de mână trasă.
Conduce? În scandalul 2 Mai nu l-am văzut nici măcar o dată.
Pentru că asta s-a indus: totul trebuie controlat de la nivelul secretarului de stat. Practic, sds dispune cine apare pe sticlă și cine nu apare. Sds stabilește care este punctajul unei conferințe de presă.
Din punctul nostru de vedere, dl ministru Predoiu încă nu cunoaște toate detaliile. Îl mai lăsăm și noi puțin că, până la urmă, ca organizație sindicală, avem tot interesul ca lucrurile să funcționeze, să se schimbe.
De exemplu, prima conferință de presă realizată de directorul Direcției de Informații și Relații Publice, dl. chestor Ionescu, a fost pe tiparul dlui Despescu: informații incomplete, arunci anumite vinovății asupra unor oameni care în realitate nu răspund deloc.
Patru ofițeri cu funcții de conducere au fost sunați și li s-a spus că, pentru binele țării și pentru a mai avea viitor în această structură, ar fi bine să renunțe la funcție, ca la ora 18:30 să avem ce prezenta în conferința de presă și să spunem că MAI a luat măsuri, sens în care au fost eliberați din funcție.
Această construcție lexicală perversă ascunde că în realitate nimeni n-a fost destituit, iar puterea politică este una imensă și, până la urmă, patronează sistemul de poliție. Adică ce primim de la partid sau ce ni se spune, aia facem.
Același tipar îl regăsim și când a fost dl Bode ministru. De exemplu, la Onești, inspectorul-șef a fost eliberat din funcție la fel, ținut puțin pe tușă, după care a fost pus inspector-șef la Caraș-Severin și de acolo, evident, s-a pensionat cu o bază de calcul consistentă și cu o majorare de 50% pentru lucrări de excepție.
La fel dl. Liviu Vasilescu, care a fost șeful Poliției Române, a decontat niște decizii foarte proaste ale dnilor Despescu și Vela în cazul defunctului interlop, și-a dat demisia pentru a încerca să salveze oarecum această intervenție penibilă, ținut pe tușă câteva luni de zile, cu salariu de lucrări de excepție, cu acea majorare de 50% în continuare, după care a fost reactivat la DGA.
Sunt foarte multe astfel de tipare. De aceea, consider că este un patent al domnului secretar de stat acum cu privire la reorganizarea IPJ Constanța.
Nu prea îmi dau seama cum poate dl. Predoiu să gestioneze o resursă umană pe care, oricum ai așeza-o, este la fel de insuficientă.
Anumite structuri sunt subdimensionate, nu sunt adaptate la fenomene, n-avem linii de muncă speciale pentru anumite fenomene, care produc un impact semnificativ în zona situației operative.
Cu cine le populăm? Pe tinerii polițiști care s-au încadrat direct, nu comentez metoda la acest moment, pe cei care fac școala de poliție, nu mai îi pregătim profesional, îi scoatem cât mai repede în uniformă pe stradă, ca să-i avem la număr. Nu mai contează care este nivelul de pregătire.
N-am văzut în raportul Corpului de Control faptul că cineva trebuie să răspundă pentru că acel polițist nu a fost evaluat și nu exista certitudinea că el stăpânește tipurile de acțiuni sau tipurile de intervenții la care el trebuie să participe pe litoralul românesc.
Noi nu trimitem pe litoral niște oameni doar ca să patruleze, ca să fie văzuti și să stea în uniformă de culoare închisă la 40°. Noi trebuia să avem niște oameni pregătiți, care să aibă capacitatea de a interveni punctual și de a satisface nevoia cetățeanului de siguranță.
Și cum rezolvăm asta? Dacă lipsesc aparate DrugTest le cumpăram, zicea premierul. Dar resursa umană de unde “o cumperi”?
Trebuie să cumpărăm și DrugTeste pentru că din cele 184 noi apreciem că sunt funcționale cam 100, iar dintre aceste 100, undeva la 30% nu sunt folosite de către polițiști, pentru că sunt acel model care are incidență de fals pozitiv, chiar și de 30% în unele județe.
Revenind la resursa umană, o să vă dau un exemplu: Poliției Capitalei la un anumit moment a cerut de la Jandarmerie 100 de oameni pentru că se impunea acționarea cu efective mărite.
Șefii din Jandarmerie au spus că nu pot da decât 40, pentru că ceilalți sunt incluși în programul de formare profesională lunar, pe care îl realizează în cadrul unității. Deci prioritară a fost pregătirea tactică și profesională a jandarmilor. La noi nu contează acest lucru.
Noi astăzi avem încadrați direct care nu au parcurs nici acel curs de inițiere de trei luni, oricum o glumă.
Pe baza unui test grilă au intrat în sistem, au primit uniformă a 2-a zi și acum sunt în stradă, aplică legea, nu știm cum, iar cursul de inițiere îl vor parcurge în următorii 2 ani de zile, când va avea Centrul de Pregătire și perfecționare de la Slatina capacitate să îi preia.
Trebuie să avem niște module de pregătire, să identificăm tipologia intervențiilor pe fiecare structură, pe fiecare specialitate.
De exemplu, agentul de ordine publică știm că întâlnește cinci tipuri de intervenții, în 80% din cazuri. Pregătim niște module, îl pregătim pe acele cinci tipuri. Acum cinci oameni citesc o procedură a IGPR-ului, avem patru opinii diferite referitor ea și așteptăm ca un agent de poliție de opt luni de zile să o interpreteze exact cum și-ar fi dorit Corpul de Control.
Nu trebuie să mai avem polițiști care fac de toate și în realitate nu fac nimic bine, așa cum s-a promovat de conducerea ministerului în ultimii 8 ani de zile. Avem polițiști care astăzi sunt la Rutieră, mâine sunt la Siguranță Şcolară și poimâine îi trimitem la Trafic de persoane. Nu există așa ceva. Adică este o bătaie de joc, este o prostituție profesională.
De ce sunt mutați așa? Ca să scape de incomozi?
Pe incomozi, cu instrumentele deja cunoscute, retragerea calității de polițist rutier, a avizului de poliție judiciară, avizului psihologic, i-am scos din joc, i-am pus la logistică sau unde nu ne mai deranjează.
Vă dau un exemplu: inspectorul șef de la Oradea a dispus ca tuturor celor 70 de polițiști de ordine publică din municipiu să le fie retras avizul de Poliție Rutieră. Fără niciun motiv. Presupunerile lor sunt că au deranjat niște colaboratori ai mediului politic, care și-au activat mecanismele lor de comunicare instituționale.
Acest aviz le dădea și dreptul de a constata contravenții la regimul rutier. Acum dacă cineva trece pe roșu, mașina de poliție în spatele lui n-are ce să facă, nu-l poate opri și sancționa pe acel șofer și nici nu poate chema un alt polițist rutier să-l sancționeze, pentru că, conform legii, doar polițistul rutier, prin propriile simțuri, poate să constate contravenția.
De ce sunt mutați? Pentru a satisface niște nevoi. Dacă acum arde, acum redirecționăm niște oameni, anunțăm presa că am crescut capacitatea operațională, deși în realitate măsurile nu produc niciun fel de efect.
Dnii Vela și Despescu, într-un moment de emoție a opiniei publice, au făcut acea structură cu 488 de funcții de Poliția Animalelor, în condițiile în care astăzi la structura de Crimă Organizată avem aproximativ 250 de polițiști care luptă împotriva traficului de droguri.
Dl ministru Predoiu spune că lupta cu crima organizată a fost pierdută în Constanța. Doar în Constanța?
A fost pierdută în fiecare județ. Și cineva de la vârful piramidei instituționale trebuia să răspundă pentru faptul că politicile adoptate în ultimii 10 ani de zile au fost deficitare și am ajuns să pierdem lupta cu criminalitatea, cu toate că în fiecare an, sub diferite forme, primeam asigurări din partea autorităților că gestionăm, că suntem cu ochii pe ea, cum ne spunea dl. Vela.
Avem acele imagini drăguțe cu presa, cu câini, cu mascați, cu toate echipamentele la vedere, ca să demonstrăm în realitate că totul este în regulă. Dl Predoiu ne-a confirmat practic că a fost o minciună.
Și dacă a ajuns la această concluzie, eliberările din funcție n-ar trebui să se oprească doar la dl Glugă. Ar trebui să răspundă și cel puțin dl. secretar de stat Despescu.
Din momentul în care și-a asumat să conducă în realitate toate armele din minister, jandarmerie, poliție, frontieră etc, e clar că toate deciziile din ultimii ani, care au dus la această concluzie a ministrului Predoiu, sunt consecința politicii adoptate de la nivelul ministerului.
Dl Despescu este din 2019 ministrul real de Interne. Din 2015 a fost șeful Poliției Române și demiterea lui în 2018 a trântit un guvern. Care e explicația acestei puteri? De ce este inamovibil în pofida nenorocirilor pe care le provoacă? Care e secretul dlui Despescu?
Vă spun o opinie personală. În momentul în care a preluat mandatul, dl Marcel Vela l-a lăsat pe dl. Despescu, care a primit inclusiv mandatul structurii DGPI. Adică dumnealui coordona, iar DGPI îi raporta în mod direct dlui Despescu tot ce ține de zona informativă. La începutul mandatului, dl Bode i-a luat această prerogativă, apoi i-a oferit-o din nou.
Structura de informații a MAI, „doi și-un sfert”?
Da. În momentul în care ai acces la informații, ai tendința și tentația să le folosești pentru a-ți solidifica poziția într-o anumită instituție.
Prin ce mijloace? Vii cu niște informații despre Partidul Galben și le furnizezi Partidului Roșu, mergi și la Partidul Galben și vorbești despre sau oferi câteva informații referitoare la ceea ce au făcut oameni din Partidul Roșu.
Plimbi astfel de informații în așa fel încât la un anumit moment toate partidele au impresia că dl Despescu este omul lor.
Repet, este doar o opinie personală, dar altfel îmi este greu să înțeleg, în condițiile în care ai atât de multe tragedii, atât de multe gafe în tot ceea ce înseamnă asigurarea unui climat de siguranță publică punctual.
Afară este vopsit gardul și înăuntru-i leopardu’. Același lucru și la nivelul MAI. De exemplu, lumea a întrebat de ce nu au venit BMW-urile echipate cu DrugTeste.
Când nu-ți dorești să se cunoască adevăratul fenomen al consumului de droguri, evident că lași la dispoziția polițiștilor mai puține echipamente, mai puține testări, incidența rezultatelor pozitive e mai mică și opinia publică înțelege că nu e un fenomen foarte mare.
Dacă am avea 1.000 de aparate, dacă am avea la fiecare echipaj un astfel de aparat, am vedea adevăratul fenomen al consumului de droguri și faptul că a scăpat de sub control.
Nu vor să se vadă sau sunt complici cu fenomenul?
Mi-ar fi foarte, foarte greu să admit o zonă de complicitate cu oameni care câștigă sume importante de bani de pe urma traficului de droguri. Nu vreau să cred așa ceva. Mai degrabă este corectă ipoteza că nu doresc ca adevăratele cifre să iasă la iveală.
Dacă ar ieși la iveală, probabil oamenii ar fi mult mai indignați că nu ai făcut absolut nimic ca să previi acest fenomen. Faptul că astăzi, în orice școală din România, întrebi un elev cine consumă droguri și el îți va indica cel puțin patru-cinci elevi, este o tragedie.
În scandalul azilelor, seful IPJ Ilfov a zburat imediat, fără corp de control, dar de dumnealui dl Despescu oricum voia să scape. Acum dl Glugă a plecat după o săptămână, timp în care dl ministru a afirmat într-un interviu că nu vrea să facă mișcări bruște, ca să nu destabilizeze sistemul. Ce a vrut să spună dl Predoiu? A amenințat dl Despescu cu destabilizarea, prin fidelii săi, dacă este demis?
Dublă măsură întâlnim peste tot în privința acestui caz și a cazurilor precedente: față de patru ofițeri spui că ai acționat sub o formă și față de inspectorul șef spui că nu poți la acest moment să iei niște decizii.
Eu vă garantez că în seara în care dl. ministru a dat acel interviu la Digi24 cunoștea motivele pentru care, până la urmă, dl Glugă a renunțat la funcția de conducere, n-a apărut un element nou între timp.
Se știa că nu a ponderat corespunzător resursa umană avută la dispoziție, că n-am avut niciun echipaj de rutieră pe sudul litoralul, că mijloacele din dotare nu au fost la fel puse la dispoziție structurilor.
În ședința pe care a avut-o cu sindicatele, dl Predoiu a precizat că a venit cu doi oameni la Ministerul de Interne, doi consilieri, și are nevoie de timp ca să analizeze cu ce se confruntă acest minister și cum poate interveni în puținul timp pe care îl are, care e 1 an și șase luni. De fapt, 8 luni, ca apoi începe campania.
Când a spus că nu poate să destabilizeze, probabil că s-a referit la faptul că nu-și poate permite acum să ia niște decizii în condițiile în care nu are alternative la înlocuirea acelor oameni. Din perspectiva mea, acesta a fost oarecum mesajul pe care încerca să îl transmită.
Nu poate să facă curățenie în minister fără să aibă variante pentru înlocuirea acelor oameni. Așa că la acest moment dl Despescu este indispensabil pentru minister. A făcut ca totul să depindă de dumnealui.
A încercat să elimine tot ceea ce înseamnă circuit ierarhic de asumare a deciziei și să creeze o dependență față de poziția pe care el o poate avea legătură cu ceva: nimeni nu mai face absolut nimic până nu raportează dlui Despescu.
Atunci, “case closed”, ca să zic așa, mergem acasă și așteptăm resemnați următoarea nenorocire marca Despescu.
Tragedia de la Crevedia a mai ridicat presiunea opiniei publice. Întrebările referitoare, dincolo de accident, la consumul de droguri, la incidența consumului în rândul tinerilor și la ceea ce a făcut sau, mai corect spus, ce nu a făcut MAI, ajungeau în mod direct la dl Despescu. Această tragedie oarecum l-a salvat din fața reflectoarelor.
Sursă: spotmedia.ro
