Sarcofagul în care îşi doarme somnul de veci Mircea cel Bătrân la Mânăstirea Cozia este cel original, susţin arheologii vâlceni, care au redeschis de curând mormântul domnitorului la aproape un veac de când a fost cercetat pentru prima dată.
Specialişti de la Muzeul Judeţean „Aurelian Sacerdoţeanu” Vâlcea, dar şi de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” şi de la Centrul de Cercetări Antropologice şi Biomedicale „Olga Necrasov” din cadrul Filialei Iaşi a Academiei Române participă la acest proiect de cercetare, care urmăreşte pe de-o parte descărcarea de sarcină arheologică a monumentelor care compun ansamblu monahal din staţiunea Călimăneşti în vederea reastaurării lor, iar pe de altă parte să verifice sarcofagul, unic între mormintele boiereşti şi domneşti din ţară datorită formei lui, în condiţiile în care există supoziţii că acesta ar fi fost mutat la începutul secolului trecut, scrie digi24.ro.
„Există în arhiva Institutului Naţional al Patrimoniului câteva cereri de prin 1930 de mutare a sarcofagului de la Mânăstirea Cozia la Muzeul Naţional de Istorie şi atunci am urmărit ca prin această cercetare să verificăm dacă a fost mutat. Dar nu, nu a fost mutat. Este cel original şi se află într-o stare bună de conservare. Este un sarcofag din piatră, unic în România, fiind prevăzut cu o nişă cefalică, specifică mormintelor din zona Europei Apusene din perioada secolelor V-XV. d. Chr. Mormântul a fost cercetat pentru prima oară în perioada interbelică, în cadrul unui proiect de restaurare iniţiat începând cu anul 1927. Alături de sarcofagul voievodului se află şi mormântul mamei domnitorului Mihai Viteazul, călugăriţa Teofana. În anul 1938, osemintele domnitorului şi ale Teofanei au fost depuse în cutii de marmură de Rusciuk şi aşezate în acest sarcofag, care tot în acea perioadă a fost ridicat şi amplasat pe un strat de umplutură şi i s-au adăugat o placă betonată şi o piatră de mormânt frumos sculptată”, a precizat, pentru Agerpres, arheologul Ion Tuţulescu.
