Lideri politici, decidenți și investitori s-au reunit la cea de-a VI-a ediție a Aspen Energy Summit, unde au analizat trilema globală a energiei: sustenabilitate, accesibilitate și securitate. În deschiderea evenimentului, Mircea Geoană, președintele Aspen Institute România și fost secretar general adjunct al NATO, a transmis un mesaj ferm autorităților privind responsabilitatea de a asigura securitatea energetică a țării.
România, pionier în energia mondială
“Prima ediţie Aspen Energy Summit a fost în 2017, la moment jubiliar, 100 de ani de când România a devenit prima ţară la nivel global care a exploatat şi dus la nivel industrial petrolul. Suntem de fapt pionieri în energia globală. Energia este singurul, probabil, instrument, altul decât diplomaţia tradiţională, prin care România poate juca un rol de putere multiregională, nu doar în Europa de Sud-Est, ci şi peste Marea Neagră şi în Europa Centrală”, a subliniat Mircea Geoană.
El a atras atenția că România trebuie să își găsească ritmul corect în tranziția energetică, într-o perioadă geopolitică extrem de instabilă.
Geoană a punctat și dimensiunea financiară a provocării: “Până în 2030, vom avea nevoie în România de investiţii între 40 şi 50 de miliarde de euro pentru sectorul energetic. Într-o situaţie delicată pentru stat, cu costuri de împrumuturi foarte mari, va trebui să găsim soluţii creative pentru finanţare.”
Totodată, a atras atenția asupra slabei performanțe a României în cercetare și dezvoltare: “Mai este ceva unde România este într-o poziţie inacceptabilă, la coada clasamentului. Cercetare şi dezvoltare. Cheltuim puţin, investim puţin.
Energia – un subiect de securitate națională
Politicienii prezenți au întărit ideea că România trebuie să își valorifice potențialul. Costel Dunava, președintele Comisiei pentru Politică Economică, Reformă și Privatizare din Camera Deputaților, a precizat: “Energia este un subiect care priveşte în egală măsură societatea şi securitatea naţională. România are şansa şi responsabilitatea de a-şi valorifica avantajele competitive şi potenţialul uriaş.”
Bende Sandor, președintele Comisiei de Industrii și Servicii, a evidențiat vulnerabilitățile țării din cauza izolării energetice: “Suntem un pic izolaţi din punct de vedere energetic, şi asta nu e doar o problemă a României, ci o problemă a blocului estic. Politicienii care vor negocia la Bruxelles ar trebui să fie mai atenţi un pic, să pună problema altfel, pentru că nu putem lăsa România fără această resursă.”
El a subliniat și nevoia de accelerare a proiectelor strategice, precum finalizarea centralelor de la Iernut și Midia, construcția reactoarelor de la Cernavodă și dezvoltarea proiectelor de tip SMR.
Pe termen scurt, autoritățile caută soluții pentru a evita vulnerabilitățile majore. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a confirmat, printr-un mesaj transmis, că România negociază prelungirea termenului de închidere a centralelor pe cărbune: “Pentru a mări securitatea energetică a României, am iniţiat demersuri pentru prelungirea funcţionării centralelor pe cărbuni acolo unde este necesar. Ne-am propus amânarea închiderii centralelor pe cărbune până la 1 ianuarie 2030.”
Sursă: stiripesurse.ro
